Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a organizat marţi, la Palatul Parlamentului, dezbaterea „Reforma legii penale – prevenirea infracţionalităţii, condamnare justă, vindecare, reintegrare socială, revenirea la normalitate”.
A fost prezentat proiectul de modificare a dispoziţiilor generale ale Legii nr. 254/2013, care propune alinierea legislaţiei execuţional-penale la standardele europene, cu obiective clare: respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, promovarea reintegrării sociale şi modernizarea infrastructurii şi resurselor umane.
Preşedintele Comisiei, deputatul AUR Laura Gherasim, a arătat că iniţiativa a pornit din sesizările cetăţenilor şi din verificările făcute pe teren: „Cum am ajuns la această iniţiativă? În urma numărului foarte mare de petiţii pe care le-am primit pe adresa Comisiei am început să vedem ce se întâmplă şi dacă realitatea din teren, realitatea din penitenciare, este conform cu cele relatate de către petenţi.” Laura Gherasim a subliniat urgenţa schimbării: „În urma acestor vizite am constatat supraaglomerarea penitenciarelor, lipsa condiţiei de igienă. Este nevoie clar de eficientizarea justiţiei, nu doar luarea de măsuri pentru deţinuţi. Dacă vrem o Românie sigură, trebuie să începem cu educaţia, cu prevenţia şi respectul pentru demnitatea umană.”
Deputatul AUR a explicat şi filosofia reformei: „Pedeapsa, oricât de aspră ar fi, nu vindecă. Ea dă doar iluzia securităţii pentru societate. Este mai înţelept şi mai just să prevenim faptele decât să reparăm răul după ce a fost făcut.”
Avocatul Silvia Uscov a prezentat propunerile legislative: „Sistemul nostru de penitenciar se confruntă cu probleme grave şi sistemice. Supraaglomerarea, deficitul cronic de personal, condiţiile materiale precare şi lipsa unei viziuni clare privind reintegrarea socială reprezintă realităţi care nu mai pot fi ignorate.” „Stabilim obligaţia ca posturile medicale neocupate să fie externalizate în maximum 3 luni… impunem obligaţie explicită ca la penitenciarul Târgşor să existe permanent un medic ginecolog şi un medic pediatru… propunem ca persoanele private de libertate care desfăşoară activităţi lucrative să beneficieze de spălarea lenjeriei şi hainelor de cel puţin două ori pe săptămână”, a completat Silvia Uscov,. „Munca nu trebuie să fie privită doar ca o datorie, ci ca o componentă esenţială a procesului de reintegrare socială. Liberarea condiţionată nu trebuie privită ca un merit automat, ci trebuie demonstrată prin repararea prejudiciului şi schimbarea atitudinii”, a conchis Silvia Uscov.
Deputatul Mihai Neamţu a completat dezbaterea cu o perspectivă culturală şi spiritual: „Istoria Europei este plină de scriitori de geniu care au trecut prin închisoare, literatura are ce să ofere sistemului penitenciar: o meditaţie asupra sufletului omenesc.”
El a propus integrarea unor instrumente esenţiale: „În propunerea legislativă privind reforma condiţiilor de detenţie, trebuie incluse două instituţii fundamentale: biblioteca şi cinematograful, dar şi accesul la serviciul religios – spovedania, sacramentul prin care omul îşi descarcă povara sufletului.” „Cultura şi dimensiunea spirituală trebuie să fie parte a procesului de reintegrare. Fără ele, omul nu poate fi cu adevărat vindecat”, a concluzionat Mihail Neamţu.
Fostul ministru Elena Udrea, prezent la eveniment, a vorbit din experienţa personală privind deficienţele legislative şi administrative: „Permisiile nu sunt un lux, sunt gândite ca o modalitate de a păstra legătura cu familia, iar legătura cu familia este considerată modalitatea cea mai sigură, cea mai puternică de a aduce la reabilitarea deţinuţilor.” Ea a atras atenţia asupra aplicării abuzive a regulamentelor: „Modul în care se acordă permise este la discreţia conducerii penitenciarelor şi a ANP-ului. În realitate, doar 1–2% din deţinute au reuşit să primească permisie, deşi îndeplineau condiţiile.”
Udrea a pledat şi pentru alternative la închisoare: „Detenţia trebuie să fie ultima soluţie… ar trebui să se treacă la pedepse neprivative de libertate, pentru că s-a demonstrat că în detenţie oamenii se profesionalizează în infracţiuni, iar reinserţia lor este spre zero.”
Avocatul Poporului, Renate Weber, a pus accent pe lipsa unei politici penale coerente: O politică penală coerentă ar trebui să se adreseze tuturor momentelor: de la prevenţie, la anchetă, proces, condamnare, executarea pedepselor şi viaţa după eliberare.” „Aplicarea unor pedepse mai mari are repercusiuni asupra vieţii familiei şi asupra locului de detenţie, supraaglomerarea depăşeşte uneori şi 170%”, a mai spus Renate Weber.
Avocatul Poporului a subliniat nevoia unei schimbări de atitudine: „Dacă vrem să avem o situaţie diferită, cred că trebuie să avem o politică penală complexă şi coerentă. Și, poate, ar trebui să nu mai aruncăm atât de mult cu noroi în persoanele care comit infracţiuni. Într-o democraţie, şi prevenţia, şi rostul pedepsei trebuie înţelese corect.”
Ioan Turc, secretar de stat, reprezentantul Ministerului Justiţiei a confirmat implicarea instituţională şi corelarea cu obligaţiile internaţionale: „Ministerul Justiţiei urmăreşte îndeaproape evoluţiile legislative, gestionăm politica penală a statului în materiile proprii de competenţă.” Acesta a recunoscut provocările structurale: „A apărut o tendinţă de creştere a numărului de persoane private de libertate. Înăsprirea regimului sancţionator creează premisele pentru supraaglomerare. Deficienţe precum finanţarea precară, lipsa personalului medical şi a resurselor de reintegrare se resimt în întreg sistemul.”
„Planul de măsuri 2020–2025 cuprinde investiţii în infrastructura penitenciară, atragerea de personal medical, îmbunătăţirea standardelor de igienă şi dezvoltarea programelor de reintegrare socială. Vă asigur de toată deschiderea noastră”, a încheiat acesta, subliniind angajamentul Guvernului.
„Ne onorează invitaţia şi suntem recunoscători pentru dezbaterea pe care aţi organizat-o, punând pe agenda publică o discuţie în legătură cu condiţiile din penitenciare, cu reforma şi politica execuţional-penală. Contribuim la siguranţa societăţii publice prin efortul colegilor noştri. 13.200 de colegi contribuie cum pot mai bine la un mediu mai sigur şi la eforturi de reintegrare şi de redarea societăţii a 25.804 cetăţeni pe care astăzi îi au în custodie, astfel încât să-i întoarcă în societate cetăţeni mai buni decât atunci când i-au primit. Am ascultat cu interes poziţiile şi luările de cuvânt ale tuturor antevorbitorilor. Multe propuneri, multe sugestii. Multe elemente interesante, o să le analizăm şi noi şi vedem în ce măsură putem să contribuim la implementarea lor, evident, în urmă unui proces de analiză, ce putem face şi cum putem face mai bine. Evident că în ultimii ani am făcut atât eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de atenţie, pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii noastre, una veche, venită de pe vremea sistemului comunist. Au fost făcute eforturi serioase, cu rezultate palpabile, cuantificabile. Numai în acest an o să mai dăm în folosinţă, până la sfârşitul anului, în total, un număr total de 1086 de locuri. Ne-am propus încă vreo 7.000 şi un pic de locuri, evident cu cele două penitenciare, Berceni şi Unguriu, de 900 şi 1.000 de locuri. Ne preocupăm şi de condiţiile de muncă ale colegilor noştri. Evident, extrem de important pentru noi sunt atât condiţiile de custodiere, dar şi condiţiile de muncă ale colegilor noştri. Facem tot ce ţine de noi în măsura şi în limitele bugetare pe care le avem. Ne bucură foarte mult deschiderea Ministerului Justiţiei, de a sprijini eforturile administraţiei pe linia îmbunătăţirii condiţiilor de deţinere şi de muncă. Mulţumesc mult încă o dată pentru invitaţie. Mulţumesc pentru idei, pentru sugestii şi pentru sprijinul acordat. E extraordinar de important pentru noi faptul că dumneavoastră aţi pus în dezbatere şi situaţia sistemului penitenciar şi a celor din custodie”, a spus, în cadrul evenimentului, Geo Bogdan Burcu, Director General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Dezbaterea a reunit parlamentari, reprezentanţi ai ministerelor Justiţiei, Afacerilor Interne, Educaţiei, Sănătăţii, ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Avocatul Poporului, experţi şi societatea civilă.
Concluzia comună a fost că reforma execuţional-penală trebuie să îmbine sancţiunea cu prevenţia, demnitatea şi reinserţia, pentru o justiţie eficientă şi o societate sigură.
„Salut participarea reprezentativă a ministerelor de resort şi implicarea tuturor. Această reformă penală este un demers greu şi, iată, nu este doar despre zona de detenţie, toată lumea salutând o reformă cu adevărat importantă pentru modificarea legii penale”, a precizat, în încheiere, Laura Gherasim, deputat AUR şi preşedintele Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii.
Comments are closed