Astăzi, 30 septembrie, la Palatul Parlamentului s-a desfășurat conferința „Infrastructura – Cenușăreasa României. Importanța transportului și infrastructurii României”, care a reunit specialiști din domeniile feroviar, rutier, naval, aerian, urban și multimodal. Discuțiile au vizat principalele probleme cu care se confruntă infrastructura națională, precum și soluțiile necesare pentru modernizarea și eficientizarea transporturilor.
Conferința a fost deschisă de președintele AUR, George Simion, care a subliniat impactul blocajelor legislative și birocratice asupra implementării marilor proiecte de infrastructură. Acesta a cerut măsuri concrete pentru protejarea companiilor și a lucrătorilor români din sectorul transporturilor și a încurajat elaborarea de proiecte legislative clare, în parteneriat cu specialiștii și organizațiile de profil.
„Amintesc faptul că acum 50 de ani noi, românii, eram capabili să construim Transfăgărășanul; azi, probabil, nu am mai putea realiza același lucru, dar nu pentru că ne lipsesc oamenii. Ne lipsește voința și avem niște hățișuri birocratice în care, dacă intri, abia mai ieși. (…) Aduc aminte faptul că săptămâna trecută un avion n-a mai putut ateriza la Cluj, pentru că a adormit controlorul de trafic. Am fost la o distanță foarte mică de o tragedie imensă, cu pierderi de vieți. La fel cum, anii trecuți, două trenuri care veneau din direcții opuse erau efectiv să se ciocnească. (…) Aici suntem, din păcate!
Nu vorbim la grămadă de toate formațiunile politice și de toată lumea care este la conducerea instituțiilor statului, dar observăm niște direcții, observăm niște lucruri care, din păcate, nu merg la nivelul infrastructurii, la nivelul blocajelor existente în aviație, în transport maritim, în transport rutier, în construcția de autostrăzi și de drumuri expres. Vedem aceleași obstacole legislative (…) și m-aș bucura ca măcar o parte dintre aceste blocaje să poată fi eliminate, inclusiv prin munca noastră, astăzi, aici.”
Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a vorbit despre nevoia de colaborare și asumare, dar și despre decalajele alarmante față de standardele europene.
„Avem nevoie, bineînțeles, să construim împreună, să vorbim unii cu alții, să comunicăm, să colaborăm și, apoi, și rezultatele, bineînțeles, să fie asumate de noi toți, să fie la fel obținute împreună. (…) În continuare, în România avem puțin peste 1.100 de kilometri de autostradă și drumuri de expres, 1.150, mai precis, încă suntem cu mult sub media europeană. Trenurile noastre încă circulă cu viteze cu mult sub media europeană. Portul Constanța este strategic, dar este izolat și situat undeva, parcă, între potențial și performanță. Aeroporturile regionale nu sunt conectate logistic. (…) Mobilitatea, infrastructura funcțională a economiei, este dovada vie că ne lipsesc convergența, inițiativa și, totodată, bineînțeles, organizarea. Organizarea, care este un aspect esențial în orice activitate.”
Senatorul Petrișor Peiu a accentuat faptul că problema nu o mai reprezintă lipsa fondurilor europene, ci incapacitatea de a le folosi eficient.
„Am avut bani cât n-am avut niciodată în istorie pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare, și nu numai a infrastructurii, și s-a ales praful de majoritatea sumei. (…) Este prima dată în istorie, cred că după 2020, când nu mai putem vorbi de subfinanțare în domeniul infrastructurii de transport. Este păcat că ratăm această oportunitate de a cheltui banii respectivi. (….) Ideea este că avem o lipsă de viziune. Începutul ar fi transportul naval. Portul Constanța, pe fondul războiului din Ucraina, este unul dintre porturile europene, alături de portul polonez Gdańsk, care are o creștere importantă a volumului de mărfuri.”
„Portul Constanța chiar a devenit o prioritate a Ministerului Transporturilor, pentru că, dacă ne aducem aminte, până acum 4-5 ani portul Constanța era plin de vagoane vechi de peste 30 de ani. Era o pădure, și la propriu, și de vagoane, și chiar copaci crescuți printre acele vagoane. Au fost eliberate toate liniile și au fost deja implementate reparații și modernizări care permit reîntoarcerea unei piramide răsturnate în ceea ce privește portul Constanța în aprovizionare, pentru că, așa cum a fost gândit portul Constanța inițial, sistemul feroviar, sistemul naval prin Dunăre și, pe locul 3, sistemul rutier trebuia să aprovizioneze. (…) Sunt trei contracte importante, pe fonduri europene, care vor permite ca Dunărea să fie folosită pentru navigație predictibilă”, a continuat secretarul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Ionel Scrioșteanu.
„Și eu vă zic că astăzi ne aflăm în fața unui mare colaps. Chiar dacă, probabil, mulți dintre dvs. nu vă dați seama, vă spun că există semnale și am adunat aici o grămadă de idei luate din mediul nostru, din mediul transportatorilor, care ne-au spus că ne îndreptăm în această direcție. (…) Un lucru important pe care trebuie să-l înțelegem este că noi ne dorim să facem și să aducem o schimbare în bine. Cu siguranță că soluția ar trebui să vină și din alte părți, pentru că au fost oameni care au avut atuul de partea lor și care, zic eu, nu au profitat la maximum de această situație”, a încheiat senatorul AUR, Cezar Petre.
Comments are closed