Silviu Gurlui – Întrebare parlamentară – Destinația sumelor reprezentând 5% din PIB pentru apărare – componenta de infrastructură strategică civil-militară și estimarea investițiilor pe regiuni pentru următorii 5 ani

Adresată:

Domnului Liviu-Ionuț MOȘTEANU, Ministrul Apărării Naționale

De către: Deputat Silviu-Octavian GURLUI

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.09.2025 

Obiectul întrebării: Destinația sumelor reprezentând 5% din PIB pentru apărare – componenta de infrastructură strategică civil-militară și estimarea investițiilor pe regiuni pentru următorii 5 ani

Stimate Domnule Ministru,

România și-a asumat alocarea a 5% din PIB pentru apărare, depășind angajamentul NATO de 2 %. În contextul actual de securitate regională, această sumă reprezintă nu doar o investiție în dotări militare, ci și o oportunitate strategică de consolidare a infrastructurii critice naționale, esențială pentru siguranța populației, continuitatea economică și mobilitatea forțelor armate.

Un precedent european relevant este Italia, care include în bugetul său de apărare cheltuieli pentru infrastructură cu dublă utilizare civilă și militară. Un exemplu notoriu este podul de mare amploare planificat peste Strâmtoarea Messina, evaluat la câteva miliarde de euro, justificat explicit ca element de securitate națională și mobilitate militară. Acest model arată cum o parte a bugetului de apărare poate finanța proiecte majore de infrastructură ce servesc concomitent nevoile de apărare și dezvoltarea economică.

Având în vedere aceste aspecte, solicit următoarele informații:

1. Structura estimată a bugetului de 5 % din PIB pentru următorii 5 ani (2026–2030), defalcată pe:

– dotări militare clasice;

– infrastructură strategică cu dublă utilizare: drumuri și autostrăzi cu caracter militar, poduri strategice, spitale regionale de urgență cu rol în apărare civilă, centre de cercetare-dezvoltare și fabrici de echipamente critice.

2. Suma anuală alocată explicit pentru infrastructura de securitate, indicând:

– valoarea totală estimată pentru fiecare an;

– repartizarea pe regiunile de dezvoltare ale României (Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru, București-Ilfov);

– tipurile de proiecte vizate în fiecare regiune (de ex. poduri peste Dunăre și Prut, drumuri de mobilitate militară, spitale strategice, centre de producție de muniție și drone, facilități de cercetare în tehnologii critice).

3. Lista proiectelor deja în pregătire sau execuție care se încadrează în această categorie, inclusiv valoarea lor, sursa de finanțare (națională, europeană, parteneriate public-private) și termenul de finalizare.

4. Integrarea acestor investiții cu documentele de planificare strategică existente:

– Strategia Națională de Apărare;

– Programul Național de Redresare și Reziliență;

– Master Planul General de Transport;

– planurile regionale de dezvoltare.

5. Estimarea totală a investițiilor pe 5 ani destinate infrastructurii strategice cu dublă utilizare și sursele de finanțare (buget național din cei 5 %, fonduri UE pentru mobilitate militară, alte instrumente financiare).

6. Mecanismele de monitorizare și control instituite pentru a garanta utilizarea eficientă și transparentă a acestor fonduri, precum și respectarea termenelor asumate.

Aceste informații sunt necesare pentru ca Parlamentul să poată evalua sustenabilitatea financiară și eficiența strategiei naționale de apărare, asigurând că alocarea de 5 % din PIB nu se limitează la achiziții militare, ci consolidează și reziliența infrastructurii critice – spitale, drumuri, poduri, fabrici și centre de cercetare – în beneficiul securității naționale și al cetățenilor.

Vă rog să transmiteți răspunsul în termenul legal, în scris și în format electronic editabil.