Adresată:
Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României
De către: Deputat George-Nicolae SIMION
Circumscripția electorală: nr. 42 București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.09.2025
Obiectul întrebării: Explicații pentru minciunile promovate la adresa sistemului de educație din România
Domnule ministru,
După măsurile extrem de dure adoptate în ceea ce privește sistemul educațional din România, de parcă profesorii ar fi de vină pentru deficitul major al țării, în contextul în care alocările bugetare pentru Ministerul Educației și Cercetării au fost minime în ultimii 30 de ani, cu toții, cadre didactice, elevi și părinți, ne aflăm la limita colapsului, însuși viitorul României fiind condamnat la incertitudine.
Desigur, ați uitat de ținta de a aloca cel puțin 6% din Produsul Intern Brut al României pentru finanțarea sistemului de învățământ, conform legii educației, prevedere stabilită, inițial, în Legea Educației Naționale din 2011, care a fost amânată de mai multe ori. Noua legislație – Legea învățământului preuniversitar – specifică, de asemenea, că sistemul educațional trebuie să primească 15% din Bugetul General Consolidat, ceea ce ar ajunge la un echivalent de aproximativ 6% din PIB. Dar cu toate acestea, aplicarea acestei alocări a fost prorogată, inclusiv pentru 2025. Ceea ce nu s-a întâmplat cu plata drepturilor salariale în valoare de miliarde de lei câștigate în instanță de către actorii sistemului judiciar, desigur, pentru care românii plătesc în continuu din taxele și impozitele lor!
Domnule prim ministru, domnule ministru, ați mințit atunci când ați aruncat vina situației economice grave a României asupra sistemului de educație! Prin urmare, vă solicit să răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:
1. „Fundamentarea [majorării normei didactice] este bazată pe o realitate europeană pe care nu o putem contesta, legat de norma didactică” – având în vedere că norma didactică de 18 ore pe săptămână a profesorilor din România era în media Uniunii Europene, iar prin majorarea la 20 de ore pe săptămână, norma didactică din România a ajuns peste media UE, care au fost sursele de documentare pentru această afirmație?
2. „Am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor” – în contextul în care norma didactică stabilită la nivelul de 18 ore încă din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în baza Legii învățământului din 1995, a fost păstrată și în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, iar degrevările prevăzute de Legea Deca-Iohannis pentru profesorii cu 15 ani vechime nu au fost aplicate niciodată, când au scăzut, în mod real, ci nu pe hârtie, normele didactice din România?
3. De ce ați decis adoptarea măsurilor de austeritate exact în perioada în care cadrele didactice se aflau în examenele didactice și în plin proces de mobilitate didactică, astfel încât acestea nu au putut fi analizate cu atenție?
4. De ce nu ați prezentat o analiză detaliată a măsurilor și a impactului acestora la nivel de unitate administrativ teritorială și județ?
5. Cine a elaborat aceste măsuri de austeritate, având în vedere că sindicatele ori Institutul de Științele Educației nu au fost angrenate în procesul de analiză? Indicați funcțiile deținute, instituțiile unde lucrează și nivelul de salarizare.
Solicit răspuns scris.
Comments are closed