Guvernul Bolojan anunță intenția de a elimina plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază. Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR și viceprim-ministru în cadrul Guvernului alternativ AUR, avertizează că această decizie va accelera creșterea prețurilor, va adânci pierderea puterii de cumpărare a românilor și denunță lipsa totală de viziune economică a coaliției de guvernare.
„O măsură care, deși imperfectă și antieconomică în esență, a fost singura intervenție care a promovat ideea unei protecții minime a consumatorului român într-un context inflaționist sever. Dacă ar fi fost folosită ca tampon de timp pentru reforme reale, ar fi avut sens. Dar nu a fost.
Ce se întâmplă de fapt? Se elimină o barieră simbolică în fața unui fenomen pe care Guvernul nu doar că nu îl controlează, ci pare să îl încurajeze tacit: inflația în sectorul alimentar.
În august 2025, prețurile la alimentele de bază au crescut cu 13,2% față de anul precedent, conform INS. La cartofi, creșterea a fost de 28%, la lactate de 17%, iar la pâine de 11%. În același timp, venitul mediu net a crescut cu doar 7,8%, ceea ce înseamnă o pierdere reală și substanțială de putere de cumpărare.
Care este sursa acestor creșteri succesive, majore și stabilizate în creștere?
Importul alimentelor procesate:
România importă peste 70% din alimentele procesate consumate intern. Odată cu aceste produse, importăm și valoarea adăugată creată în alte economii, dar și inflația lor. Nu suntem singura țară afectată de inflație, dar suntem printre puținele care nu au niciun mecanism de protecție internă. În 2024, deficitul comercial pe produse agroalimentare a fost de 3,2 miliarde euro, în creștere cu 18% față de 2023.
Lanțul lung de aprovizionare
Costurile logistice, transportul internațional și lanțul de intermediari — fiecare cu adaos propriu — creează o spirală de prețuri parazite. În lipsa unui lanț scurt de producție-procesare-distribuție, consumatorul român plătește prețul ineficienței sistemice.
Un studiu recent al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) arată că peste 40% din prețul final al unui produs alimentar provine din costuri de intermediere și logistică, nu din producție.
Piața captivă și comportamentul speculativ
Lipsa de opțiuni alternative pentru consumatori permite comercianților industriali să impună prețuri speculative, mimetic preluate și de micii comercianți. Speculația nu mai e excepție, ci a devenit regulă, într-un sistem comercial dominat de capital alogen. În 2025, peste 85% din retailul alimentar este controlat de grupuri internaționale, care își optimizează fiscal, cu acceptul tacit al Guvernului, profiturile în afara României.
Guvernul – între pasivitate și complicitate
Sub pretextul „rezolvării deficitului bugetar”, Guvernul pare să tolereze inflația ca mijloc de creștere nominală a veniturilor bugetare. Prețurile mari aduc taxe mari, iar protejarea cetățeanului devine secundară, chiar ignorată. În 2024, încasările din TVA au crescut cu 14,6%, în timp ce consumul real a scăzut cu 3,2%. Asta înseamnă că statul câștigă din scumpirea vieții, nu din creșterea economică, iar creșterea economică în sine este doar una nominală.
Controverse în coaliție – PSD între critică și complicitate
Situația devine și mai absurdă când analizăm poziția PSD. Pe de o parte, liderii social-democrați critică vehement eliminarea plafonării.
Sorin Grindeanu avertizează (exagerând, dar nu prea mult) că „ridicarea plafonării ar crește inflația cu 2–3 puncte procentuale și ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici”.
Marius Budăi o numește „o catastrofă” și promite o inițiativă legislativă pentru reintroducerea măsurii.
Pe de altă parte, aceeași formațiune votează în Guvern eliminarea plafonării, fără opoziție. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului afirmă că „decizia a fost luată în coaliție, fără nicio opinie contrară”.
Așadar, PSD critică public o măsură pe care o adoptă în privat. Un exercițiu de duplicitate politică, care nu mai păcălește pe nimeni.
Această anomalie administrativă și eroare sistemică aparține integral Guvernului, care funcționează fără o viziune economică coerentă:
– Un Minister al Economiei care nu are nicio politică, nici măcar vreo atribuțiune dedicată producției agroalimentare
– Un Minister al Agriculturii fără atribuții și instrumente specifice și fără vocație comercială
– Un sistem comercial acaparat de capital străin, complet decuplat de interesul național
– O legislație incoerentă, modificată de peste 40 de ori în ultimii 5 ani și un aparat opresiv de control abuziv și inutil
– O cercetare agricolă abandonată, cu buget redus cu 60% față de 2010
– Lipsa unei strict necesare bănci agricole dedicate, care să finanțeze producția și procesarea în sistemul caracteristic foarte diferit de cel al băncilor comerciale
– Ignorarea celor peste 4 milioane de hectare de mici exploatații gospodărești — cât toată suprafața agricolă a Bulgariei sau a Belgiei și Olandei la un loc.
Vestea bună: Soluții există
Guvernul alternativ AUR lucrează la un proiect realist menit să asigure suficiența producției agroalimentare din surse interne, să crească veniturile producătorilor locali cu cel puțin 40%, să reducă la aproape jumătate prețurile la consumator și să asigure o creștere substanțială a încasărilor bugetare din sectorul agroalimentar prin extinderea masivă a bazei fiscale și reducerea evaziunii.
Într-o țară în care dialogul putere-opoziție ar funcționa am aștepta ca Guvernul României să fie interesat de soluțiile noastre”, a declarat Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR și viceprim-ministru în cadrul Guvernului alternativ AUR.
Comments are closed