Domnul Lilian Scripnic:
Bună ziua!
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Declaraţia mea politică de astăzi este următoarea – “În loc să mărească vârsta de pensionare, Guvernul trebuie să adopte politici profamilie, de încurajare a creşterii natalităţii!”.
În lipsa politicilor publice de creştere a natalităţii, actualul Guvern introduce, prin PNRR, perspective revoltătoare pentru românii care au muncit o viaţă întreagă pentru a beneficia la bătrâneţe de o pensie decentă. Mai precis, Guvernul ne spune că toate contribuţiile la pensie, plătite de cetăţenii acestei ţări, vreme de zeci de ani, devin irelevante odată cu creşterea vârstei de pensionare. Filozofia Guvernului în domeniul pensiilor încurajează tranziţia de la locul de muncă direct la locul de veci.
Alternativa la această filozofie este încurajarea natalităţii, astfel încât populaţia activă să fie mereu la un nivel care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii. Alte ţări, cum ar fi Ungaria şi Polonia, cheltuiesc masiv pentru încurajarea natalităţii. Alocaţii lunare, bani pentru casă şi maşină, ajutor de şcolarizare, garantarea unei pensii pentru “mame eroine”, construcţia de creşe şi grădiniţe, tabere de vară ieftine pentru copii, alocaţii pentru bunicii care îşi îngrijesc nepoţii, concediu plătit pentru bunicii care muncesc, dar care vor să îngrijească nepotul nou-născut – acestea sunt doar câteva dintre măsurile cuprinse în politicile profamilie adoptate în ţările care lucrează intens pentru a inversa tendinţele demografice negative.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică:
– În anul 2020, numărul nou-născuţilor vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178.630 de copii, cel mai mic număr de nou-născuţi din 1930 până în prezent;
- La începutul anului 2021, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, cu domiciliul în România era de 3.895.000, în scădere cu 40.000, comparativ cu anul anterior;
- În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 34 de nou-născuţi la 1.000 de femei fertile, adică între 15 şi 49 de ani;
- Tot în 2020, speranţa de viaţă a fost de 74,2 ani, însemnând o scădere cu 1,3 ani, comparativ cu nivelul din anul 2019. De menţionat că speranţa de viaţă din România, oricum fiind mai mică cu 7-8 ani decât în Europa, a înregistrat o stagnare din 2013 până în 2019.
Având în faţă acest tablou dezolant, solicit Guvernului să implementeze politici de corectare a tendinţelor demografice negative. Dacă acest lucru nu se întâmplă cât de curând, România se va transforma într-o insulă depopulată a Europei, iar conceptul de pensie va deveni, cu adevărat, un concept golit de conţinut.
Deputat AUR, Lilian Scripnic, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi.
Mulţumesc.
Nu există răspunsuri