28 iunie, nu este o zi oarecare. Este o zi de doliu național nescris în calendar, dar adânc săpat în conștiința românească. La 28 iunie 1940, în urma unui ultimatum sovietic emis sub umbrela pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost forțată să cedeze Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, fără luptă, fără apărare, fără onoare — o catastrofă geopolitică și un cutremur național.
Nu vorbesc despre această zi ca istoric, nici ca analist politic.
Vorbesc ca fiu al Basarabiei. Ca român născut la est de Prut. Ca om care a crescut în umbra nedreptății istorice.
De peste două decenii, întreaga mea activitate publică – ca jurist, ca deputat, ca ministru, ca militant pentru unire – a fost dedicată ridicării românești în spațiul dintre Prut și Nistru. Am apărat școlile în limba română, am apărat Biserica Neamului – Mitropolia Basarabiei, am combătut minciuna „moldovenismului” stalinist în tribunale, în parlamente și în stradă.
Am cunoscut mii de familii românești din satele Basarabiei care trăiesc de generații în umilință, înstrăinare și incertitudine, sub influența toxică a propagandei rusești, sub presiunea unei administrații moldoveniste, care, încearcă să dilueze tot ce e românesc: limba, credința, istoria, identitatea.
28 iunie 1940 nu a fost doar o ocupație militară. A fost începutul unei ocupații spirituale, lingvistice, culturale – o mutilare a memoriei noastre colective.
În doar câteva luni de ocupație sovietică, zeci de mii de români au fost arestați, deportați, împușcați.
Elita culturală a fost decapitată, Biserica a fost suprimată, iar copiii au fost obligați să învețe că nu sunt români.
Acesta nu este trecut. Este prezent. Pentru că acea ocupație nu s-a încheiat în conștiințele celor care conduc astăzi Republica Moldova, alunecați în hăul moldovenismului statalist.
De aceea, fac astăzi un apel solemn, din calitatea mea de român basarabean, dar și de deputat al României Mari – cea pe care o purtăm încă în inimă:
- Cer Parlamentului României să condamne oficial ocupația sovietică a Basarabiei, din 28 iunie 1940, ca act de agresiune împotriva statului român și a poporului român.
- Cer declararea zilei de 28 iunie ca Zi a Memoriei Naționale și a Solidarității cu românii înstrăinați, în special cu cei din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.
- Cer includerea adevărului despre drama Basarabiei în curricula școlară din România, pentru ca tinerii români să nu mai fie crescuți în uitare.
- Cer reangajarea fermă a statului român în susținerea idealului legitim de reunificare, prin politici concrete și printr-un calendar politic responsabil.
România nu va fi întreagă și nu va fi liberă cât timp o parte a trupului ei este smulsă și ținută departe de Țară.
Basarabia este România! Nu doar ca formulă de campanie, ci ca angajament de viață. Un angajament pe care îl reafirm astăzi, aici, în fața Parlamentului României, cu toată ființa mea.
Prutul nu este un hotar, ci o rană. Iar datoria noastră istorică este să o vindecăm. Prin adevăr, prin dreptate, prin Unire.
Comments are closed