Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Clarificări privind strategia națională de eliminare treptată a sobelor pe lemne în România – implicații sociale, economice și de mediu, precum și măsuri de sprijin pentru cetățeni

Adresată:

Domnului Mircea FECHET, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.06.2025

Obiectul întrebării: Clarificări privind strategia națională de eliminare treptată a sobelor pe lemne în România – implicații sociale, economice și de mediu, precum și măsuri de sprijin pentru cetățeni

Stimate domnule ministru,

România se află în fața unei transformări majore și fără precedent în domeniul încălzirii rezidențiale, determinată de angajamentele asumate în cadrul Pactului Ecologic European și de necesitatea urgentă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această tranziție energetică, deși necesară din perspectiva obiectivelor climatice, ridică întrebări fundamentale privind impactul social și economic asupra cetățenilor români, în special asupra celor din mediul rural și din categoriile vulnerabile din punct de vedere economic.

Conform Strategiei Naționale pe Termen Lung privind Renovarea Clădirilor și în contextul implementării Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor, țara noastră s-a angajat să reformeze radical sistemul de încălzire rezidențial, ceea ce va conduce la eliminarea treptată și sistematică a sobelor tradiționale pe lemne până în anul 2050. Această măsură presupune înlocuirea tehnologiilor considerate ineficiente din punct de vedere energetic cu soluții durabile și mai prietenoase cu mediul, în principal pompe de căldură și alte sisteme bazate pe surse regenerabile de energie.

Obiectivele europene stabilesc ca ponderea surselor regenerabile de energie în România să crească la peste 32% până în 2030 și să atingă aproape 35% până în 2050, ceea ce implică o accelerare semnificativă a ritmului actual de tranziție energetică. Aceste ținte ambițioase necesită nu doar investiții masive în infrastructură, ci și programe comprehensive de sprijin pentru cetățeni, având în vedere că o parte semnificativă a populației române, în special din mediul rural, depinde în prezent de încălzirea cu lemne ca sursă principală sau complementară de căldură.

Preocupările cetățenilor privind această tranziție sunt legitime și multiple: de la aspectele financiare legate de costurile de achiziție și instalare a noilor sisteme de încălzire, la întrebări privind fiabilitatea și eficiența acestor tehnologii în condițiile climatice specifice României, și până la impactul asupra tradițiilor locale și a stilului de viață rural.

În acest context complex, consider esențială clarificarea situației actuale și a strategiei guvernamentale de implementare a acestor măsuri, astfel încât să se asigure o tranziție echitabilă și social responsabilă.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele informații detaliate:

I. SITUAȚIA ACTUALĂ – INVENTARUL NAȚIONAL

1. Care este numărul total exact de sobe și sisteme de încălzire pe lemne existente în România la nivel național, defalcat pe următoarele categorii:

• Sobe tradiționale de teracotă/cărămidă
• Sobe metalice
• Centrale termice pe lemne
•  Șemineuri utilizate pentru încălzire
• Alte sisteme de combustie a lemnului

2. Care este distribuția geografică detaliată a acestor sisteme, defalcată pe județe și pe medii (urban/rural), precum și ponderea lor în totalul sistemelor de încălzire la nivel regional?

3. Care este profilul socio-economic al gospodăriilor care utilizează în prezent încălzirea pe lemne, incluzând:

• Distribuția pe categorii de venit
• Vârsta medie a beneficiarilor
• Ponderea pensionarilor și a altor categorii vulnerabile
• Gradul de dependență de această formă de încălzire (principală/complementară)

II. CADRUL LEGAL ȘI CRONOLOGIA IMPLEMENTĂRII

4. Care este calendarul exact de implementare a măsurilor de eliminare treptată a sobelor pe lemne, specificând:

• Etapele de implementare și termenele intermediare
• Criteriile de prioritizare (zone geografice, tipuri de locuințe, etc.)
•  Excepțiile și derogările prevăzute

5. Ce acte normative specifice vor fi adoptate pentru reglementarea acestui proces și care este stadiul actual al elaborării acestora?

6. Există sancțiuni prevăzute pentru neconformitate și, în caz afirmativ, care sunt acestea și când vor intra în vigoare?

7. Cum se vor coordona aceste măsuri cu administrațiile publice locale și care sunt responsabilitățile specifice ale autorităților județene și comunale?

III. SITUAȚIA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

8. La cât se situează exact, în anul 2025, ponderea surselor regenerabile de energie în mixul energetic național, defalcată pe tipuri de surse (solară, eoliană, hidro, biomasă, etc.)?

9. Care este evoluția acestei ponderi în ultimii 5 ani și care sunt proiecțiile realiste pentru atingerea țintelor de 32% în 2030 și 35% în 2050?

10.Ce investiții în infrastructura energetică regenerabilă sunt planificate pentru susținerea acestei tranziții și care este sursa de finanțare?

IV. PROGRAME DE SPRIJIN ȘI ALTERNATIVE

11.Care sunt programele guvernamentale specifice aflate în derulare pentru sprijinirea înlocuirii sobelor pe lemne, incluzând:

• Denumirea exactă și obiectivele fiecărui program
• Bugetul alocat și perioada de implementare
• Criteriile de eligibilitate și de selecție
• Nivelul de cofinanțare acordat beneficiarilor

12.Care este gradul de accesare al acestor programe până în prezent, defalcat pe județe, incluzând:

• Numărul de cereri depuse și aprobate
• Valoarea totală a finanțărilor acordate
• Tipurile de soluții alternative implementate
• Rata de finalizare a proiectelor

13.Ce soluții alternative concrete sunt promovate și sprijinite financiar, specificând:

• Tipurile de pompe de căldură recomandate
• Alte sisteme de încălzire ecologice eligibile
• Costurile medii de achiziție și instalare
• Perioada de amortizare pentru beneficiari

V. IMPACTUL SOCIAL ȘI ECONOMIC

14.Care sunt estimările privind impactul economic al acestei tranziții asupra gospodăriilor românești, incluzând:

• Costurile medii suportate de o gospodărie
• Economia realizată prin reducerea costurilor cu combustibilul
• Impactul asupra facturilor la energie electrică

15.Ce măsuri sociale specifice sunt prevăzute pentru categoriile vulnerabile (pensionari, familii cu venituri reduse, persoane cu dizabilități, etc.)?

16.Cum se va gestiona impactul asupra industriei lemnului de foc și asupra persoanelor care își câștigă existența din această activitate?

17.Există studii de impact social realizate și, în caz afirmativ, care sunt principalele concluzii și recomandări?

VI. ASPECTE TEHNICE ȘI DE IMPLEMENTARE

18.Ce garanții există privind funcționarea eficientă a pompelor de căldură în condițiile climatice specifice României, în special în zonele montane și în perioada iernii?

19.Cum se va asigura întreținerea și repararea acestor sisteme în mediul rural, unde accesul la servicii tehnice specializate este limitat?

20.Ce măsuri sunt prevăzute pentru adaptarea rețelei electrice la creșterea semnificativă a consumului de energie electrică generat de pompele de căldură?

21.Care sunt alternativele pentru locuințele care nu îndeplinesc condițiile tehnice minime pentru instalarea pompelor de căldură?

VII. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

22.Ce mecanisme de monitorizare sunt implementate pentru urmărirea progresului acestei tranziții și care sunt indicatorii de performanță utilizați?

23.Cu ce frecvență se realizează evaluări ale impactului programelor și care sunt modalitățile de ajustare a strategiei în funcție de rezultate?

24.Există o platformă publică unde cetățenii pot accesa informații actualizate despre programe și despre stadiul implementării la nivel național și local?

VIII. COMUNICARE ȘI CONSULTARE PUBLICĂ

25.Ce campanii de informare și educare a cetățenilor sunt planificate sau în curs de desfășurare pentru facilitarea acestei tranziții?

26.Cum sunt consultate comunitățile locale în procesul de implementare și cum sun integrate sugestiile și preocupările acestora?

27.Există linii de asistență pentru cetățenii care au nevoie de consiliere și orientare în alegerea soluțiilor alternative?

IX. COOPERARE INTERNAȚIONALĂ ȘI BUNE PRACTICI 28.Ce experiențe din alte state membre ale Uniunii Europene sunt studiate și adaptate pentru România?

29.Există programe de cooperare internațională pentru transferul de tehnologie și expertiză în acest domeniu?

30.Care sunt principalele lecții învățate din implementarea măsurilor similare în alte țări și cum sunt acestea integrate în strategia românească?

Având în vedere amploarea și complexitatea acestei transformări, care afectează direct milioane de cetățeni români, consider esențială furnizarea unor informații complete și transparente care să permită o evaluare obiectivă a măsurilor implementate și a impactului acestora asupra societății românești.

Această tranziție energetică, deși necesară din perspectiva obiectivelor de mediu, trebuie să fie realizată într-un mod echitabil, social responsabil și cu respectarea principiului că nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă în procesul de tranziție către o economie verde.

Solicit răspuns în scris și oral, în termenul prevăzut de lege.