România trebuie să investească masiv în infrastructura rutieră şi în soluţii pentru siguranţa rutieră – infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educaţie, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu.
Extinderea reţelei de autostrăzi care să facă legătura cu restul Europei ar reprezenta atragerea de noi investitori în ţara noastră. Este necesară accelerarea investiţiilor publice, asigurarea resurselor financiare şi umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiţii, asumarea unor decizii strategice care să declanşeze reforme structurale şi să asigure o capacitate administrativă sporită, prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate şi de mobilitate, de reducere a aglomerărilor şi de asigurare a fluenţei circulaţiei. Aceste investiţii se pot face din fondurile europene nerambursabile.În paralel se poate consolida parteneriatul dintre C.N.A.I.R. şi autorităţile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local şi regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naţionale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluţii pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum şi între C.F.R. – S.A. şi autorităţile administraţiei publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor metropolitane şi urbane. Totodată, în domeniul fondurilor europene este prioritară închiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregătirea viitorului exerciţiu financiar P.O.T. 2021-2027 şi lansarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Investiţiile în infrastructură sunt importante ţinând cont că România are cea mai mare rată a accidentelor mortale din UE (96 de accidente mortale la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media din UE). Un număr estimat de 22.800 de persoane şi-au pierdut viaţa pe drumurile din UE în 2019, cu aproape 7.000 de persoane, sau 23%, mai puţin decât în 2010, şi cu 2% mai puţin decât în 2018. România a înregistrat totuşi progrese în ultimii 10 ani, în condiţiile în care numărul de accidente rutiere mortale a scăzut de la 117 decese la un milion de locuitori în anul 2010 până la 96 de decese la un milion de locuitori, ceea ce înseamnă o reducere de 22%, însă cifrele sunt în continuare mari, iar principala cauză este lipsa infrastructurii. Pe drumurile ciuruite de gropi, cârpite din loc în loc, cu zone periculoase fără balustrade, cu un sistem de semnalizare slab, se produc permanent ambuteiaje, fiecare perioadă aglomerată este marcată de cozi kilometrice, iar incidentele sunt nelipsite zilnic.În concluzie, România trebuie să investească masiv şi urgent în soluţii pentru siguranţa rutieră: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educaţie, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu. Un transport sustenabil şi eficient este important pentru a asigura legătura între regiuni şi ţări, conectând astfel pieţe şi persoane şi contribuind la activitatea economică, la dezvoltare şi la creştere. Drumurile joacă un rol semnificativ în acest sens, întrucât reprezintă soluţia de transport cea mai utilizată în UE, atât pentru traficul de călători, cât şi pentru traficul de mărfuri.
Nu există răspunsuri