Adresată:
Domnului Daniel DAVID, Ministrul Educației și Cercetării
De către: Deputat Silviu-Octavian GURLUI
Circumscripția electorală: Nr. 27 Mehedinți
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025
Obiectul interpelării: Amendamente la planurile – cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi pentru domeniul FIZICĂ
Stimate Domnule ministru,
Fizica este una dintre științele fundamentale care explică fenomenele naturale și contribuie la progresul tehnologic al omenirii. Aceasta stă la baza dezvoltării energiei nucleare, a electronicii și a telecomunicațiilor, a sănătății, a mediului înconjurător, a înțelegerii fenomenelor atmosferice și astronomice, influențând profund viața de zi cu zi. Tradițional, fizica a fost esențială în înțelegerea legilor naturii, de la mișcarea planetelor până la structura atomului. Fizica are un impact major asupra industriei, contribuind la dezvoltarea noilor tehnologii în medicină, transport și energie. De-a lungul istoriei, România a avut o tradiție solidă în educația fizicii, formând generații de specialiști recunoscuți internațional. Astfel, fizica rămâne un domeniu esențial pentru progresul umanității și pentru viitorul științei românești.
În România, cercetătorii au avut contribuții remarcabile în domeniul fizicii, atât teoretice, cât și experimentale. Un exemplu notabil este contribuția lui Ștefan Procopiu, Fizician din Iași, de renume mondial, cunoscut pentru descoperirea momentului magnetic al electronului. Aceasta a fost o descoperire importantă în domeniul fizicii atomice și a contribuit la înțelegerea mai profundă a structurii atomice. Contribuțiile sale au avut un impact major asupra dezvoltării teoriei electromagnetismului. Putem enumera doar câteva alte exemple de fizicieni români care au ridicat prestigiul țării peste hotare fiind promotori ai colaborării internaționale în cercetarea științifică: Horia Hulubei – Unul dintre cei mai mari fizicieni români, cunoscut pentru cercetările sale în domeniul fizicii nucleare și spectroscopiei, având contribuții majore în domeniul razelor X și al tehnologiilor legate de acestea. Nicolae Vasilescu-Karpen – Un pionier în studiul electricității și al termodinamicii, el a descoperit efectul care poartă numele, a fost unul dintre cei care au consolidat reputația României în cercetările științifice aplicate. Ion Agârbiceanu a realizat laserul cu gaz (heliu-neon) cu radiație în lumină roșie, România devenind astfel in anii 60 a patra țară din lume care deținea această tehnologie, la numai doi ani de la raportarea mondială.
De asemenea, România găzduiește unul dintre cele mai avansate centre de cercetare în fizica laserilor, Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), cu unul dintre cele mai puternice lasere din lume. România a avut o contribuție semnificativă la cercetările de la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară). Contribuțiile românilor au fost esențiale în proiectul LHC (Large Hadron Collider), cel mai mare accelerator de particule din lume. Multe cercetări din domeniul fizicii particulelor au fost influențate de fizicienii români, care au avut un rol important în dezvoltarea și operarea experimentelor de la CERN.
Fizica este motorul multor infrastructuri mondiale de securitate si pentru industria de vârf, aerospațială. Dar, tehnologiile noi, infrastructura și resursa umană sunt recunoscute chiar și prin numărul orelor alocate încă din scoală, mai ales în ultimii doi ani ai ciclurilor de pregătire de specialitate. Câteva exemple notabile, in acest sens, în țările europene unde se oferă opțiuni flexibile pentru elevi, dar în majoritatea cazurilor, fizica este o disciplină importantă în specializările științifice sau tehnice. Iată o comparație generală între câteva țări:
1. Marea Britanie (UK)
• În Marea Britanie, elevii care aleg fizica ca materie de specialitate pentru A-levels (echivalentul bacalaureatului) studiază fizica ca disciplină separată.
• Număr de ore: Aproximativ 4-5 ore pe săptămână.
• Fizica este predată intens, având un accent pe teoria științifică și experimente. A-levels se întinde pe două ani (Year 12 și Year 13).
2. Elveția
• În Elveția, sistemul educațional variază între regiunile de limbă germană, franceză și italiană, dar, în general, elevii pot alege fizica în cadrul specializării științifice sau tehnice în liceu.
• Număr de ore: Aproximativ 4-6 ore pe săptămână.
• Elevii pot alege cursuri suplimentare în funcție de interesul lor, iar fizica este adesea combinată cu matematica și chimia pentru un profil științific.
3. Austria
• În Austria, elevii care aleg profilul științific sau tehnic în liceu (Gymnasium) studiază fizica ca disciplină separată.
• Număr de ore: Aproximativ 4-6 ore pe săptămână.
• Fizica este studiată în profunzime, cu un accent puternic pe laboratoare și aplicații practice.
4. Spania
• În Spania, elevii pot alege fizica în cadrul profilului științific sau tehnologic în ultimii ani de liceu (Bachillerato).
• Număr de ore: Aproximativ 4-5 ore pe săptămână.
• Este combinată cu chimia, matematica și alte discipline științifice. În anumite cazuri, fizica este predată ca materie separată în funcție de opțiunile alese de elevi.
5. Franța
• În Franța, fizica este adesea combinată cu chimia sub denumirea “Fizică-Chimie” (Physique-Chimie).
• Număr de ore: Aproape 4-6 ore pe săptămână, în funcție de specializare.
• În specializările științifice, elevii au ore separate pentru fizică și chimie, iar numărul total de ore variază în funcție de specializarea aleasă (matematică, științe ale vieții și pământului etc.).
6. Germania
• Așa cum am discutat anterior, în Germania, elevii care aleg fizica au 4-6 ore pe săptămână în cadrul specializărilor științifice sau tehnice.
• Fizica este învățată separat de chimie și alte științe, iar programele se concentrează pe teoria fizică și aplicarea acesteia.
Așadar, in toate aceste țări care au un sistem de învățământ de calitate excepțională și, ulterior, de o pregătire universitară și de cercetare superioare, fizica este cotata ca o materie importantă în specializările științifice și tehnice, având un număr de ore între 4 și 6 pe săptămână.
În ciuda faptului ca Romania are o tradiție așa importantă cu rezultate istorice notabile la nivel mondial, Fizica a devenit din ce in ce mai mult un domeniu marginalizat, mai ales prin prisma importantei sale in curriculum școlar, prin numărul orelor cuprinse în planul de învățământ prin numărul laboratoarelor experimentale si mai ales prin dotarea laboratoarelor experimentale de fizică.
Deși situația a fost și așa foarte grea până acum, modificările actuale din planurile-cadru propuse pentru învățământul liceal cu frecvență zi vor aduce un prejudiciu încă și mai mare afectând grav nivelul de cunoștințe în domeniul științelor naturii, în particular al fizicii.
Iată, la specializarea matematică-informatică, se propune o reducere a numărului de ore la clasele a XI-a și a XII-a la doar 2 ore pe săptămână în curriculumul de specialitate (CS) fix. Adică planul presupune că am avea mai puțin de jumătate din numărul orelor de fizica prevăzute în țările enumerate mai sus ! În acele țări se arată clar că fizicii, prin cele 4-6 ore săptămânal (și nu 2 ore, cum este propus în România) i se acordă o prioritate în sistemul de învățământ ! De asemenea, se constată și lipsa prezenței disciplinei fizică din curriculumul de specialitate (CS) la clasele a IX-a și a X-a, la filiera tehnologică, toate specializările/calificările profesionale, lucru care nu poate fi acceptat și trebuie urgent rectificat.
Ținând seama de provocările științifice actuale, din medicină, din microelectronică, de clima, industria aerospațială, software și computere de mare putere de calcul, etc Fizica va avea un rol, mereu, de pivot iar cercetarea fundamentală va juca un rol de prim rang în securitatea țării. Pregătirea elevilor este esențială pentru a asigura aceste deziderate, și, din acest motiv, propun o revizuire a acestui cadru cu următoarele pachete și amendamente la planurile-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi:
– pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică: asigurarea unui număr de minim 4 ore pe săptămână în curriculumul de specialitate fix la clasele a XI-a și a XII-a (după modelul planurilor similare din Franța, Germania, UK, Elveția, etc)
– pentru filiera tehnologică, profilul tehnic, toate specializările/calificările profesionale: asigurarea unui număr de minim 4 pe săptămână la clasele a IX-a și a X-a cu o distribuție de 1 oră în trunchiul comun și 3 ore în curriculumul de specialitate și respectiv 3 ore în curriculumul de specialitate în clasele a XI-a și a XIIa
– pentru filiera tehnologică, profilul resurse naturale și protecția mediului toate specializările/calificările profesionale: asigurarea unui număr de minim 4 pe săptămână la clasele a IX-a și a X-a cu o distribuție de 2 ore în trunchiul comun și 2 ore în curriculum de specialitate și respectiv 2 ore în curriculum de specialitate la clasele a XI-a și a XII-a.
Domnule Ministru,
Va rog sa răspundeți la următoarele întrebări :
1. Care este motivul reducerii numărului de ore de fizică din actualul plan cadru și nu s-a ținut seama de importanța domeniului, de performanța la nivel mondial, de rezultatele istorice și de evoluția capacității țării noastre cu repercusiuni pentru toate științele naturii, pentru securitatea acestei țări în acord cu planurile si numărul orelor alocate in celelalte țări europene ?
2. Cum veți crește numărul orelor de laborator, experimentale, de excelență, pentru fizica în școli si licee. Cum veți creste calitatea infrastructurii, a dotării acestor laboratoare ? Fizica si fizicienii din aceasta țară au adus mereu un prestigiu incontestabil prin medaliile olimpice, prin brevete, prin infrastructuri de cercetare originale, prin lucrări științifice și studii de prim rang. Calitatea acestora a depins ombilical de calitatea sistemului de învățământ și, implicit, de laboratoare, de profesori, de numărul de ore alocat studiilor încă din școală, de la cele mai fragede vârste. Din acest motiv revenirea la un plan-cadru pentru fizica pentru rigoare și calitate în sensul creșterii numărului de ore la minim 4 pe săptămână, devine nu mai mult decât o normalitate. Ne recâștigam prestigiul și ne aliniem nivelului de studiu si de pregătire european!
Domnule Ministru,
Am luat act de multiplele observații si luări de poziție critice la modificarea acestui plan cadru, manifestându-și îngrijorarea și temerea pentru problemele generate. Ca de exemplu, Societatea Română de Fizică, organizația profesională reprezentativă a fizicienilor din România, membră a EPS (European Physical Society), Consorțiul Facultăților de Fizică din România (reprezentând facultățile de fizică sau departamentele de fizică de la Universitatea București, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din Craiova) și Secția de Științe Fizice a Academiei Române.
Solicit răspuns în scris.
Comments are closed