Adresată:
Domnului Emil HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe
De către: Deputat Robert ALECU
Circumscripția electorală: nr. 4 Bacău
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 14.01.2025
Obiectul întrebării: Stabilirea exactă a numărului etnicilor români de viță aromână din Albania în conformitate cu Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Albania nr. 743 din 26 decembrie 2024
Stimate domnule ministru,
Consiliul de Miniștri al Republicii Albania a adoptat, la 26 decembrie 2024, Hotărârea nr. 843 pentru determinarea criteriilor, documentației și procedurilor pentru colectarea datelor pentru identificarea persoanelor aparținând minorităților naționale.
Minoritatea română din Albania, constituită din etnici români de viță aromână (din grupurile fărșerot, grămostean și (nord-)pindean), este una autohtonă și numeroasă, având vechi legături cu statul român înrudit. Aromânii fărșeroți din Albania au mai multe ramuri, cum ar fi cele ale moscopolenilor, muzăchiarilor, plisioților sau șopanilor. În graiul lor diferențiat de cele ale altor aromâni, ei își spun Rămăńi, adică Români. Statul albanez nu asigură în fapt drepturile garantate constituțional ale acestei minorități lipsite de protecție reală contra asimilării și aflate în dificultate culturală. În sensul Tratatului de înțelegere, colaborare și bună vecinătate între România și Republica Albania, semnat la 11 mai 1994, aromânii sunt „persoane de origine română din Albania”.
Minoritatea română este prezentă, în special, în districtele Fier, Vlora, Korcea, Pogradeț, Elbasan, Parme și în capitala Tirana.
La recensământul populației Albaniei din 1950 au fost înregistrați doar 2.381 de „vlahi”, iar la recensământul din 1955 – un număr de doar 4.249 de „vlahi”. Ulterior, până la căderea comunismului, în chestionarele recensămintelor albaneze nu au mai existat rubrica dedicată „vlahilor”.
Datele penultimului recensământ general al populației Albaniei, publicate la 13 decembrie 2012, atestă un număr de 8.266 de aromâni, înregistrați cu numele impropriu de „vlahi”, cifra fiind în mod vădit drastic diminuată.
Datele ultimului recensământ general al populației Albaniei, ținut în 2023 și finanțat de către Uniunea Europeană cu suma de 4,8 milioane de euro, au atestat un număr de 2.459 de aromâni, înregistrați cu numele lor propriu, însă și această cifră este drastic diminuată.
Atlasul Demografic al Albaniei, publicat de către Academia de Științe a Albaniei în anul 2003, indică un număr de 139.065 de aromâni în granițele statului albanez. Cifra rezultă din cercetarea efectuată între anii 2000 și 2002 de către Centrul de Studii Geografice al Academiei de Științe a Albaniei în colaborare cu Serviciul German de Schimb Academic (Deutscher Akademischer Austauschdienst).
Asociațiile aromânilor din Albania estimează numărul membrilor comunității lor între 300 000 și 400 000 de persoane.
Ambasada României la Tirana susține pe pagina sa oficială de internet că numărul aromânilor din Albania ”variază între 9.000 de persoane până la 700.000 de persoane, după unele statistici”.
În ceea ce privește cadrul juridic bilateral, reținem că Tratatul de înțelegere, colaborare și bună vecinătate între România și Republica Albania, semnat la 11 mai 1994, prevede la articolul 11, că „Cele două părți contractante, pornind de la vechile tradiții de colaborare și comunicare culturală între popoarele celor două țări și dorind să contribuie la crearea unui spațiu cultural european, deschis tuturor popoarelor continentului, vor favoriza dezvoltarea schimburilor între instituții, unități administrativ teritoriale, persoane și organizații neguvernamentale din cele două țări în domeniile culturii, învățământului și informațiilor. Părțile contractante vor sprijini încheierea de înțelegeri directe între universități și alte instituții de învățământ superior, centre de cercetare, instituții de cultură, de difuzare a informației. Ele vor stimula inițiativele privind colaborarea și schimburile în domeniile mijloacelor audiovizuale, cinematografiei, teatrului, muzicii și artelor plastice. Fiecare parte contractantă va acționa pentru lărgirea posibilităților de studiere a limbii celeilalte părți contractante în școli, institute de învățământ superior și, în acest scop, ele se vor ajuta reciproc în acțiunea de studiere a limbii și de ridicare a calificării profesorilor. Ele vor sprijini, de asemenea, inițiativele pentru extinderea posibilităților de studiere și predare în limba celeilalte părți, ținând cont de tradițiile existente în acest domeniu, în scopul unei mai bune cunoașteri”, iar la articolul 15 prevede că „Fiecare dintre părțile contractante va asigura protecția și realizarea drepturilor persoanelor de origine română din Albania și ale persoanelor de origine albaneză din România, în conformitate cu documentele C.S.C.E. și cu normele general-recunoscute ale dreptului internațional. De asemenea, fiecare parte contractantă va încuraja menținerea și dezvoltarea culturii și obiceiurilor care, în mod tradițional, au apropiat cele două popoare de-a lungul istoriei”.
Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Albania nr. 843 pentru determinarea criteriilor, documentației și procedurilor pentru colectarea datelor pentru identificarea persoanelor aparținând minorităților naționale prevede, între altele că:
Datele pentru identificarea persoanelor aparținând minorităților naționale se colectează în conformitate cu dreptul acestora la libera autoidentificare;
Persoana care pretinde că aparține unei minorități naționale și dorește să fie identificată ca atare, depune formularul de autoidentificare la comisia înființată în MAI pentru revizuirea cererilor de recunoaștere a unei minorități naționale;
Comisia înființată de MAI se întrunește de cel puțin 2 ori pe ani sau ori de câte ori este nevoie, acceptă autoidentificarea și reflectă datele în lista minorităților naționale în termen de 30 de zile de la depunerea formularului de autoidentificare;
În cazurile în care există motive ce ridică îndoieli serioase cu privire la acuratețea datelor de autoidentificare, Comisia înființată de MAI poate solicita verificarea autoidentificării în cazurile în care a) există un număr crescut și neobișnuit de autoidentificări într-o perioadă de 6 luni; b) persoana care s-a autoidentificat locuiește într-o localitate care, de fapt, nu prezintă caracteristici culturale, etnice, lingvistice, religioase sau tradiționale distincte sau c) apar modificări ale datelor de identificare a persoanei autoidentificare, comparativ cu documentele anterioare;
Arhiva stării civile efectuează verificări dacă: a) persoana este înscrisă în registrul de stare civilă unde sunt consemnate date referioare la etnie, diferite de etnie albaneză; b) persoana este născută din cel puțin un părinte de etnie non-albaneză și acest fapt este consemnat în certificatul său de naștere; c) în certificatul de naștere al persoanei, înainte de 2011, s-a stabilit o apartenență etnică alta decât cea albaneză; d) în actele de stare civilă arhivate pentru perioadele de înregistrare a populației pentru cetățenii care aparțin unei minorități etnice, alta decât cea albaneză, sau pentru strămoșii acestora, s-au consemnat date referitoare la apartenența etnică, alta decât cea albaneză; e) dispune de date suplimentare referitoare la altă etnie, pentru elemente de stare civilă, care pot avea ca rezultat și certificate de căsătorie și de deces
administrate de arhivă;
Arhiva stării civile prezintă Comisiei înființate de MAI informațiile culese referitoare la elementul privind etnia. Comisia revizuiește documentația acordând pondere decisivă alegerii subiective a persoanei. Factori precum limba, religia, cultura sau tradițiile oferă o bază suficientă pentru scopul autoidentificării;
Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
1. Care a fost, potrivit datelor din Arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe al României, numărul atestat oficial și/sau estimat al
etnicilor români de viță aromână din cuprinsul actual al Republicii Albania începând cu a doua jumătate a secolului XIX până în prezent.
2. Ce tipuri de asistență concretă (directă și/sau indirectă) le poate acorda statul român înrudit persoanelor de origine română dn Republica Albania în vederea declanșării, conform Hotărârii Consiliului de Miniștri al Albaniei nr. 843/2024, a procedurilor de autoidentificare etnică a aromânilor, aspect important din perspectiva necesității păstrării identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorității noastre înrudite din Albania.
3. Care sunt instituțiile de stat sau organizațiile neguvernamentale din România și, respectiv, din Republica Albania, cu care MAE este disponibil să coopereze în vederea declanșării procedurilor prevăzute de Hotărârea Consiliului de Miniștri al Albaniei nr. 843/2024.
4. Dacă statul român înrudit este dispus să sprijine financiar și logistic organizațiile și fundațiile culturale ale (a)românilor din Republica Albania în vederea declanșării și desfășurării, în beneficiul minorității române înrudite, a procedurilor prevăzute de Hotărârea Consiliului de Miniștri al Albaniei nr. 843/2024. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să detaliați.
Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.
Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.
Nu există răspunsuri