Adresată: Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al Guvernului României
Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe
Domnului Vasile DÎNCU, ministru al Apărării Naționale
De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării
Data: 13/10/2022
Obiectul întrebării: Intervenție de urgență în cazul Cimitirului Eroilor din Chișinău amenințat cu distrugerea.
Stimate domnule prim-ministru,
Stimați domni miniștri,
Vă adresez această întrebare parlamentară în dublă calitate, de parlamentar român originar din Republica Moldova, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, și de președinte al Comitetului de Salvare a Complexului Memorial Cimitirul Eroilor din Chișinău.
Motivul pentru care am decis să vă scriu ține de pericolul real al distrugerii necropolei de război din Chișinău de către Societatea Comercială ”Buiucani Real Estate Holding” SRL, care este deținătorul unei părți a terenului pe care a fost amplasată necropola.
Potrivit informațiilor de care dispunem, recent Societatea Comercială ”Buiucani Real Estate Holding” SRL i-a adresat primăriei municipiului Chișinău cererea de eliberare a Certificatelor de urbanism pentru construirea a trei blocuri locative a câte 11 etaje fiecare pe terenul Cimitirului Eroilor din Chișinău. Acest fapt certifică intenția respectivei Societăți Comerciale de a bloca orice posibilitate de reabilitare și restaurare a Cimitirului Eroilor și a Capelei osuar din cuprinsul acestuia.
România și Republica Moldova au stabilit și dezvoltă relații speciale și privilegiate bazate pe unitatea de limbă, cultură, istorie și spiritualitate, precum și pe aspirațiile comune europene și euroatlantice.
Activitatea de protejare a mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti din Republica Moldova se desfăşoară în baza Acordului dintre București și Chișinău, din 3 martie 2012, privind regimul juridic al mormintelor de război românești dintre Prut și Nistru. Potrivit acestui Acord, instituțiile însărcinate cu efectuarea tehnică a sarcinilor ce decurg din acesta sunt, pentru partea moldoveană, Centrul de Cultură și Istorie Militară din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova și, pentru partea română, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.
În anii 1927-1938 cimitirul a fost amenajat de către Așezământul Național ”Regina Maria” pentru Cultul Eroilor pentru adăpostirea osemintelor a 1645 de ostași, dintre care 431 de militari români identificați (66 în morminte și 365 la criptă), a 234 ruși (27 în morminte și 207 la criptă), 29 austrieci, 39 cehi, 35 francezi și 6 polonezi din Primul Război Mondial. Ulterior, aici au fost înhumați și 96 de eroi români identificați din cel de-al Doilea Război Mondial. O capelă-osuar a fost construită în interiorul acestei necropole. În necropolă mai sunt înhumați și alți eroi români și străini neidentificați. În total în acest cimitir au fost înhumați reprezentanți ai 16 națiuni europene.
Accesul în cimitir se făcea printr-o alee monumentală, compusă dintr-o scară de șase metri lățime cu 500 de trepte și și un portal arhitectonic la bază construit din doi piloni din beton armat, cu înălțimea de 10 metri, purtând fiecare câte un vultur cu aripile desfăcute. Coloanele dominau o piață vastă semicirculară, înconjurată de ziduri și ornamente. De forma unui poligon neregulat, cimitirul avea în centru o capelă în stil bizantin, în jurul căreia au fost amenajate șase parcele cu 136 de morminte în care au fost înhumați 202 eroi și două cripte cu 572 eroi români și ruși neidentificați. Lucrările de amenajare a acestui Cimitir al Eroilor din Chișinău au fost finalizate în anul 1942, când a fost inaugurat cu mare fast, în prezența Regelui Mihai I al României, a Reginei Mamă Elena și a prim-ministrului României Mihai Antonescu.
În 1959 cimitirul și capela-osuar au fost distruse, pe acel loc construindu-se Institutul de Pneumologie și Ftiziatrie ”Chiril Draganiuc”, la rândul său demolat la sfârșitul anului 2007.
La începutul anilor 1990, când spitalul Institutului de Pneumologie și Ftiziatrie nu mai funcționa, pe fundamentul fostei capele a fost instalată o cruce de lemn cu inscripția ”Glorie Armatei Române!”. După anul 1992, Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) ține periodic slujbe de pomenire a eroilor români și străini înmormântați în Cimitirul Eroilor din Chișinău.
Primăria municipiului Chișinău a vândut, prin licitație publică, la 15 octombrie 2007, terenul cimitirului, cu suprafața de 1,9 hectare, unei societăți comerciale cu capital privat (SC ”Buiucani Real Estate Holding” SRL), în pofida interdicției cuprinse în acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte. Se prezumă că această societate comercială a fost cumpărător de bună credință, în condițiile în care obligația de a nu scoate la vânzare respectivul teren îi revenea statului.
Pe locul fostului Cimitir al Eroilor din Chișinău se mai păstrează doar parțial construcția monumentală de la intrare și fundația fostei capele. Totodată, pe o parte a terenului fostului cimitir au fost construite edificii noi, cum ar fi un centru comercial și un complex locativ.
Cunoaștem că, urmare a demersurilor întreprinse în anii anteriori de către partea română, Republica Moldova a inițiat renegocierea condițiilor de procurare a terenului din strada Decebal nr. 17, prin transmiterea către agentul economic respectiv a unui alt teren echivalent din proprietatea publică a statului. O altă soluție la îndemâna părții moldovene ar fi putut fi naționalizarea terenului fostului cimitir, pentru motive rezonabile de utilitate publică și cu dreaptă și prealabilă despăgubire, soluție care nu cunoaștem dacă a fost sau nu luată în calcul de către autoritățile centrale de la Chișinău.
De asemenea, suntem de părere că trebuie avut în vedere faptul că, din anul 2004, Cimitirul Eroilor din Chișinău nu mai figurează în Lista Monumentelor Istorice din Republica Moldova, cu denumirea ”Complexul memorial Cimitirul Eroilor”. Statutul de monument istoric al Cimitirului Eroilor din Chișinău ar fi trebuit să constituie un pas important în reglementarea juridică a chestiunii acestui loc de memorie pentru națiunea română și pentru alte națiuni ai căror eroi au fost înhumați în necropolă. Din păcate, autoritățile Republicii Moldova au decis radierea Complexului memorial Cimitirul Eroilor din Lista Monumentelor Istorice. În mod evident, această decizie a autorităților Republicii Moldova a fost motivată atât politic, cât și financiar-economic și nu poate constitui o scuză.
Nu cunoaștem dacă Ministerul Apărării Naționale și Guvernul României au propus sau nu vreodată includerea pe agenda multiplelor ședințe comune a guvernelor României și Republicii Moldova a chestiunii Cimitirului Eroilor din Chișinău.
Cunoaștem în schimb că Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, entitate guvernamentală din subordinea Ministerului Apărării Naționale, a purtat dialoguri cu statele ai căror morți de război sunt înhumați în necropola de război din municipiul Chișinău în vederea identificării soldaților străini care își dorm somnul de veci în acest cimitir.
Întrucât tratatul internațional semnat între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova în domeniul monumentelor de război este bilateral, potrivit prevederilor acestuia, partea română poate iniția dialog cu structura responsabilă moldoveană și poate derula proiecte de amenajare/restaurare doar în ceea ce privește obiectivele comemorative românești de pe teritoriul Republicii Moldova.
Totodată, având în vedere faptul că Cimitirul de onoare al eroilor din municipiul Chișinău are caracter internațional, discuțiile pe această problematică ar fi urmat să fie purtate în baza cadrului juridic bilateral agreat de către Guvernul Republicii Moldova cu fiecare dintre statele, în parte, ai căror morți de război sunt înhumați în necropola din Chișinău. Astfel, potrivit datelor de care dispunem, în 2014, Asociația Souvenir Française și-a manifestat intenția privind restaurarea coloanelor și scării de intrare în cimitir, aceste elemente arhitecturale fiind situate pe terenul care aparține primăriei municipiului Chișinău, nu Societății Comerciale ”Buiucani Real Estate Holding” SRL. Partea moldoveană a comunicat cu diverse ocazii că nu au mai existat solicitări din partea altor autorități omoloage, din statele care au morți de război înhumați în această necropolă, privind amenajarea cimitirului de onoare.
În această situație, vă rugăm respectuos să interveniți de urgență, în limitele atribuțiilor legale, în vederea salvării, cercetării, marcării, conservării și reamenajării Cimitirului Eroilor din Chișinău, inclusiv a capelei-osuar din interiorul acestui așezământ socio-cultural ce perpetuează memoria sacrificiului suprem al militarilor români căzuți în luptele din zonă în cele două războaie mondiale. În acest sens, propunem aducerea chestiunii acestui Cimitir de onoare pe agenda politică bilaterală, cu avansarea unor propuneri concrete, inclusiv cu avansarea unor condiționări rezonabile în ceea ce privește utilizarea imensului ajutor financiar nerambursabil pe care Guvernul României îl acordă Guvernului Republicii Moldova (tranșele din ajutorul de 100 de milioane de euro aprobat anul acesta). Considerăm că Republica Moldova ar putea utiliza, la propunerea Bucureștiului, o parte din aceste sume pentru dreapta și prealabila despăgubire a actualului proprietar, astfel încât terenul Cimitirului să revină în domeniul public.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm să ne transmiteți:
- Un punct de vedere al Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în legătură cu situația actuală a Cimitirului Eroilor din Chișinău și riscul real ca această necropolă de război să fie distrusă de actualul proprietar al terenului.
2. Propunerile concrete ale Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale transmise în acest subiect Chișinăului și reacția acestuia la aceste propuneri concrete.
3. Dacă Guvernul României ar fi dispus să achiziționeze terenul Cimitirului sau să negocieze cu Guvernul de la Chișinău utilizarea unei părți a ajutorului financiar nerambursabil acordat, în scopul naționalizării terenului, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, sau să identifice o altă soluție de natură financiară și juridică.
Orice altă informație tangentă cu acest subiect este binevenită.
Nu există răspunsuri