Ionuț Neagu – Întrebare – Incidența cazurilor de suicid în România, , în perioada 1990-2021, defalcat de unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II, cu referire particulară la județele Covasna, Harghita și Mureș.

Adresată:  Domnului George Cristian CURCĂ, director general al Institutului Național de Medicină Legală ”Mina Minovici”

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 13/04/2022

Obiectul întrebării: Incidența cazurilor de suicid în România, , în perioada 1990-2021, defalcat de unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II, cu referire particulară la județele Covasna, Harghita și Mureș.

Stimate domnule director general,

Potrivit mai multor informații apărute de-a lungul anilor în presa națională, județele Covasna și Harghita s-ar situa, după 1989, în topul județelor din România în ceea ce privește incidența sinuciderilor la 100 000 de locuitori.

În mod evident, dacă se confirmă, acest fapt este de natură să provoace îngrijorarea noastră ca senator ales în circumscripția nr. 15 Covasna, subiectul ridicând un șir întreg de semne de întrebare privind cauzele sociale, psihice, materiale, etnice sau de altă natură care conduc la suicid. Unii jurnaliști au opinat că incidența mai mare a sinuciderilor în județele Covasna, Harghita și, parțial, Mureș s-ar explica și prin structura etnică a populației.

Suntem de părere că fenomenul în sine trebuie analizat și combătut prin metode adecvate. Informațiile disponibile pe site-ul Institutului Național de Medicină Legală ”Mina Minovici” nu acoperă întreaga perioadă de după 1989.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. O analiză statistică privind evoluția numărului de sinucideri din România, defalcat pe unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București), în perioada 1990-2021.

Am fi recunoscători dacă analiza ar cuprinde, pe cât posibil, referiri la sexul, etnia, segmentul de vârstă (inclusiv copii și tineri) și metodele suicidare la scară națională, cu specificările particulare pentru județele Covasna, Harghita și Mureș.

De asemenea, am fi recunoscători dacă analiza ar aborda situația și sub aspect comparativ, pentru a vedea cum se situează România la acest capitol în contextul Uniunii Europene.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.