Nagy Vasile – declarație politică – Corupția din vămi.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, declaraţia mea politică se numeşte “ Corupția din vămi!” și vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi deputați –

Punctele de Trecere a Frontierei funcționează în regim de trafic internațional cu specific rutier, feroviar, portuar sau zona liberă, asigurând respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor de frontieră încheiate de România cu statele vecine și a celor internaționale la care România este parte, cu privire la tranzitul persoanelor și mărfurilor peste frontieră.

Punctele de Trecere a Frontierei funcționează în baza prevederilor acordurilor bilaterale dintre România și statele vecine, respectiv a legislației naționale în vigoare, fiind, atât în subordinea Sectoarelor Poliției de Frontieră și Grupurilor de Nave de pe raza teritorială în care se află, cât și în subordinea directă a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Cea mai mare problemă pe care o are România și pe care n-a rezolvat-o în ultimii ani este corupția din vămi.

Deși în ultimul deceniu au fost mai multe anchete ale procurorilor, care au dus la arestarea vameșilor, după mulți ani nu s-a rezolvat nimic. Inclusiv procurorii care îi anchetau de corupție pe vameși au ajuns, la rândul lor, să fie acuzați de corupție.

Problemele cu corupția în vămi sunt peste tot, atât la granița cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina, Ungaria sau Bulgaria. Nu putem spune că avem corupție doar pe partea de Est sau Vest.

Pe partea de Est corupția permite intrarea ilegală a țigărilor de contrabandă sau a băuturilor alcoolice, iar pe partea de Vest, spre Ungaria, scoatem ilegal din țară inclusiv minore care ajung să fie exploatate sexual în Vestul Europei sau migranți clandestini, sau copii care ajung la cerșit în diferite state europene.

Dacă s-ar scrie o istorie a şpăgii, cu siguranţă un capitol important ar fi alocat celei din Vămi. Începând de la „micul” vameş până la funcţionari de rang înalt această practică neortodoxă de la graniţele României a fost transformată dintr-un obicei local într-o adevărată industrie care, conform mărturiilor unor foşti sau actuali vameşi, a ajuns să producă bani pe bandă rulantă în slujba unor cercuri de interese sau a unei camarile politice.

Există însa și o semnificativă componentă a corupției induse de către ofertă (de catre ofițerii vamali), este vorba de acel tip de plăți neoficiale facute către ofițerii vamali doar pentru a-si face datoria și a nu pune piedici suplimentare și nejustificate derulării unei operatiuni.

Acest tip de corupție este o barieră informală la adresa comerțului liber, importantă nu atat prin dimensiunea propriu-zisă, cât mai degrabă prin consecințe, în sensul că au o pondere în luarea deciziilor de către potențialii investitori care doresc sa înceapă operațiuni în România.

Este greu de stabilit corelația dintre mărimea plăților neoficiale în vamă și eventuale pierderi ale bugetului public pe care plățile neoficiale le induc.

Pe de altă parte, este clar că plata neoficială în vamă aduce un caștig, altminteri ar fi nejustificată economic.

Aceasta este corupția indusă de către cerere, adică de către firme, prin care acestea cumpără un avantaj competitiv.

Lucrători ai statului sunt organizaţi în vaste reţele constituite pentru luarea de mită, în care pot fi implicaţi nu numai vameşi şi poliţişti de frontieră, ci şi şefi de instituţii cu atribuţii în domeniu, cât şi poate oameni politici.

Vămile din România nu au nici personal suficient, nici tehnologie digitală, mai ales pe partea cu Republica Moldova și Ucraina. Iar una dintre marile condiții pentru a fi primiți în spațiul Schengen este tocmai tehnologia digitală pentru depistarea transporturilor ilegale.

Trebuie să facem investiții masive pentru a cumpăra tehnologii digitale de ultimă generație mai ales la vămile externe ale Uniunii Europene, cum sunt cele cu Ucraina și Republica Moldova.

Avem nevoie de scannere, cântare și sisteme IT pentru monitorizarea transporturilor sau persoanelor care trec granița. Momentan, multe vămi din România funcționează la nivel de anii 1990.

Presiunea este mult mai mare pe România, la granițele externe, deoarece avem vămi cu state controlate de Rusia. Atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova, Rusia are mari interese și joacă dur de fiecare dată. Tocmai din acest motiv autoritățile române trebuie să fie eficiente.

Criminalitatea organizată colcăie la frontiera României, indiferent că ne uităm spre Republica Moldova, Bulgaria sau Serbia. În același timp, interlopi sau infractori români ajung să treacă fără probleme granițele țării deși sunt dați în urmărire.

Dacă România ar fi parte din spațiul Schengen ar putea crește fluxul de migranți clandestini pe teritoriul țării noastre, deoarece în lipsa tehnologiilor și cu ajutorul corupției din vămi, traficanții de migranți vor reuși să-i introducă mult mai ușor în spațiul european, iar odată ajunși în România, nimic nu-i va mai opri să ajungă în Italia sau Franța.

Spațiul Schengen nu are nicio treabă cu legile din justiție, ci testează capacitatea unui stat de a proteja frontierele externe ale UE.

România nu este capabilă să asigure securitatea spațiului european.

Fără un plan general de reformare a vămilor și digitalizarea acestora, probabil multe state europene se vor opune aderării României la spațiul Schengen. Nu ne-am asumat un astfel de plan, iar campaniile făcute doar pentru imagine nu au rezolvat nicio problemă.

Dacă mai vorbim și de situația frontierelor maritime, devine tot mai clar că nu suntem capabili să asigurăm securitatea zonei europene.

Portul Constanța este scăpat de sub control, iar Poliția de Frontieră nu are capacitatea logistică și digitală pentru a verifica tot traficul pe Dunăre sau Marea Neagră, în apele teritoriale ale României.

În 2019 s-a descoperit o cantitate de 800 de kilograme de cocaină pe Dunăre și asta pentru că ambarcațiunea care le transporta a avut probleme și s-a răsturnat. Dacă traficanții nu aveau probleme cu barca, ar fi introdus drogurile în România și nu am fi aflat niciodată.

Dacă în România putem să ne amăgim că suntem pregătiți și competenți să protejăm spațiul Uniunii Europene, nu la fel consideră și statele din Vestul Europei. Germania și sateliții săi – Austria și Olanda, în primul rând – au fost cei care au refuzat aderarea României la Schengen.

 Vilele vameşilor pe care le arată acum televiziunile sunt produsul aceluiaşi trafic ilegal, păstorit de oamenii legii.

Aceste fortăreţe nu au putut fi construite, presupun, din şpaga dintr-un singur an, ele sunt rodul unor ani de zile în care filiera corupţiei nu a fost cercetată de oamenii legii şi de oamenii politici de decizie, ba dimpotrivă, aceasta a fost încurajată.

Ideea este că filierele de crimă organizată, cum este şi filiera din vămi, s-au transmis de la o guvernare la alta, de la o putere politică la alta. Au fost schimbaţi şefii, pentru contactul direct cu factorul politic, dar filiera a rămas.

De aceea criminalitatea economică în România este de fapt una transpartinică.

Autoritățile și experți independenți estimează că bugetul public pierde anual între un miliard de euro și două miliarde de euro din contrabanda cu mărfuri nedepistată de la granițele țării.

Producătorii de țigări consideră că traficul ilegal cu țigarete dintre România și Republica Moldova sau Ucraina aduce o pagubă de 650 de milioane de euro în fiecare an. Contrabanda cu alcool ar aduce și ea o pagubă de 500 de milioane de euro, conform patronatelor din domeniu.

Este necesară suplimentarea personalului poliției de frontieră care își desfășoară activitatea la controlul documentelor și a arterelor de control până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere.

România este țara cozilor infernale la granițe cu kilometri de mașini la ieșirea și la intrarea în țară.