România la sfârșit de an
Doamnelor și domnilor deputați,
Scena politică românească a fost una extrem de aglomerată și imprevizibilă în acest an politic – un președinte care nu numai că a reușit să-și confunde al doilea mandat cu o perpetuă vacanță, dar care a reușit să îngroape viitorul singurului partid istoric – măcar cu titulatura, căci materialul uman nu are nimic în comun cu tradiția Brătienilor – PNL-ul, o criză politică aproape fără finalitate, doar cu temporizări conjuncturale, în cazul nostru miliardele de euro din PNRR, un veritabil borcan cu miere ce a făcut posibilă refacerea vechii alianțe PSD – PNL, USL-ul, alianță acum oficializată.
Pandemia a răpit și ea viețile a zeci de mii de români, iar cei care supraviețuiesc și nu cad pradă incendiilor din spitale, sunt captivi într-un sistem sanitar falimentar.
Sistemul de învățământ, patronat de un ministru cameleon și total rupt de realitate, a reușit contraperformanța să rateze viitorul unei generații și, precum în tristele piese ale lui Caragiale, un interlop și un fel de creator de modă au câștigat cea mai importantă licitație pentru teste COVID, teste livrate în bătaie de joc, ambalate parcă în spatele blocului.
Aceleași personaje politice de mai bine de 20 de ani, veșnic abonați la salariile și privilegiile sistemului, miniștri care nu pot dovedi și clarifica datele din CV-uri, dar care, în continuare, pozează drept salvatori ai țărișoarei.
În toată această debandadă abil întreținută și de o presă, la fel, cumpărată generos din bani publici, singurii conectați la realitatea unui coș zilnic ce se apropie de limita supraviețuirii sunt oamenii de rând, românii de care politicienii își amintesc o dată la patru ani, când, contra unui vot, le vând speranța unei zile mai bune, dar care nu mai vine niciodată.
Statul și-a dovedit cu prisosință eșecul, incapacitatea de a-și proteja cetățenii: nu le asigură dreptul la viață, dreptul la un învățământ de calitate, dreptul la fericire. Facturi tot mai mari, prețuri tot mai mari, salarii și pensii tot mai mici; asta pare a fi deviza noii și vechii, în același timp, coaliții de guvernare.
Soluția, am mai spus-o, este una singură: resetarea totală a clasei politice românești și conturarea unei majorități conservatoare, care să aibă drept puncte cardinale familia, nu clanul, națiunea, nu internaționalismul, credința, ci nu lipsa reperelor morale și libertatea, dar nu libertatea de a jefui țara după bunul plac!
Iar Alianța pentru Unirea Românilor e singurul partid politic care poate face acest lucru: poate opri jaful generalizat din ultimii 30 de ani, poate pune interesul țării și al cetățeanului mai presus decât interesele de partid și poate menține un parcurs european demn al României!
Nu există răspunsuri