Adresată: Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe
De către: Senator Claudiu-Richard TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni
Circumscripția electorală: nr. 42 București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Data: 24/11/2021
Obiectul interpelării: Punctul de vedere oficial al MAE privind posibilitățile concrete de înființare a unor Școli și grădinițe românești la Moscova, Sankt Petersburg, Iakuțk și în alte localități din Federația Rusă.
Stimate domnule ministru,
Datele oficiale ale ultimului recensământ general al populației din Federația Rusă, desfășurat în anul 2010, atestă printre cetățenii acestei țări existența a 159.601 de etnici români, dintre care 3201 persoane s-au autoidentificat cu etnonimul Români și 156.400 de persoane s-au autoidentificat cu infranimele românești Moldoveni, Basarabi, Basarabeni și Volohi. Urmare a datelor recensământului din anul 2010, cetățenii ruși de etnie română au fost incluși de autoritatea rusă pentru statistică în categoria `celor mai numeroase naționalități” din federația multinațională.
La recensământul populaţiei din 2010 în orașul Moscova[1] au fost înregistraţi 21.925 de etnici români (21.699 cu infranimul românesc Moldoveni și 226 cu etnonimul Români), ceea ce îi plasa pe locul al 11-lea printre comunităţile etnice din capitala rusă.
Comunitatea etnicilor români din Sankt Petersburg[2] a înregistrat o dublare între recensămintele din 2002 și 2010, cu 7.200 de persoane, plasându-se pe locul al 11-lea printre comunităţile etnice din oraș, după ruși, ucraineni, bieloruși, tătari, evrei, uzbeci, armeni, azeri, tadjici și georgieni.
Federaţia Rusă admite crearea de grădiniţe, școli medii de cultură generală și universităţi private, cu predarea integrală sau parţială în limbile naţionale (materne) ale comunităţilor etnice diasporale, în condiţiile legislaţiei în vigoare. De asemenea, Federaţia Rusă admite funcţionarea de instituţii de învăţământ preșcolar și preuniversitar de stat (creșe și grădiniţe de copii, școli de cultură generală) în care limba de comunicare sau de instruire să fie alta decât rusa sau doar una dintre limbile oficiale ale subiecţilor federali.
Școlile de stat cu predarea integrală sau parțială în limbile comunităţilor etnice, precum și cele private în aceste limbi, pot fi înfiinţate de către autonomiile naţional-culturale de nivel local, regional sau federal sau de către organele competente ale statului, la propunerea acestor autonomii național-culturale. Aceste instituţii de învăţământ pot beneficia de sprijin financiar, material și de altă natură de peste hotare, inclusiv din partea guvernelor altor state. Modul lor de înfiinţare și organizare este prevăzut de Legea federală `Despre autonomia naţional-culturală”.
O serie de școli naţionale/etnice funcţionează pe lângă misiunile diplomatice (ambasade, consulate) străine acreditate la Moscova și în alte orașe ale Federaţiei Ruse. Bunăoară, la Moscova funcţionează o Școală de cultură generală cu predarea integrală în limba germană (Deutsche Schule Moskau), pe lângă Ambasada Republicii Federale Germania la Moscova, cu finanţarea Direcţiei Centrale pentru Școlile Germane de peste Hotare (Zentralstelle für das Auslandsschulwesen) și a Ministerului Federal de Externe al Germaniei. Absolvenţii școlii se pot înscrie ca studenţi la orice universitate din Germania. În 2010, în Moscova locuiau 4.817 de cetăţeni ruși de etnie germană (faţă de 21.925 de cetăţeni ruși de etnie română).
De asemenea, funcționează o Școală germană pe lângă Consulatul General al Germaniei la Sankt Petersburg (Deutsche Schule Sankt Petersburg). Școala dispune și de o Grădiniţă de copii cu limba de instruire germană, instituţie de învăţământ preșcolar frecventată de copii germani (și de alte naţionalităţi) cu vârsta între 2,5 și 6 ani. În 2010, în Sankt Petersburg locuiau 2.849 de cetăţeni ruși de etnie germană (faţă de 7.200 de cetăţeni ruși de etnie română).
Din 1983 funcționează o Școală bulgară pe lângă Ambasada Republicii Bulgaria la Moscova. Școala Bulgară dispune și de grupe preșcolare pregătitoare, în care sunt instruiţi copii de etnie bulgară cu vârsta de 5 și 6 ani. Programele de studii sunt cele aprobate de Ministerul Educaţiei al Republicii Bulgaria. Absolvenţii Școlii bulgare din Moscova pot fi admiși în afara concursului, fără susţinerea examenelor, în orice instituţie de învăţământ superior din Bulgaria. În 2010, în Moscova locuiau 1.852 de cetăţeni ruși de etnie bulgară (faţă de 21.925 de cetăţeni ruși de etnie română).
Din1960 funcționează o Școală poloneză de pe lângă Ambasada Poloniei la Moscova, În 2010, în Moscova locuiau 3.122 de cetăţeni ruși de etnie poloneză (faţă de 21.925 de cetăţeni ruși de etnie română).
Școala letonă de pe lângă Ambasada Letoniei la Moscova este o școală duminicală înfiinţată în 1994. În 2010, în Moscova locuiau 1.986 de cetăţeni ruși de etnie letonă (faţă de 21.925 de cetăţeni ruși de etnie română).
Școala medie nr. 1247 „Jurgis Baltrušaitis” din Moscova este o instituţie de învăţământ mediu general de stat cu elemente etnoculturale lituaniene care funcţionează din anul 1992, cu finanţarea integrală de la Bugetul Federaţiei Ruse. În 2010, în Moscova locuiau 1.775 de cetăţeni ruși de etnie lituaniană (faţă de 21.925 de cetăţeni ruși de etnie română).
În Moscova există Școala medie nr. 1110 cu elemente etnoculturale armene; Școala medie nr. 1680 cu elemente etnoculturale georgiene; Școala medie nr. 1311 cu elemente etnoculturale ebraice; Școala medie nr. 112 cu elemente etnoculturale poloneze și ucrainene; Școala medie nr. 57 cu elemente etnoculturale azere; Școala medie nr. 1186 cu elemente etnoculturale coreene.
Comunitatea evreiască dispune de 32 de școli medii de cultură generală evreiești, cu predarea tuturor materiilor în limba ebraică. Numărul total de școli evreiești din Federaţia Rusă, de stat și private, este de 150.
În Federaţia Rusă nu au existat niciodată instituţii de învăţământ pentru etnicii români, cu predarea în limba română, chiar și acolo unde ei au reprezentat concentraţii urbane importante care să justifice crearea de școli naţionale sau în localităţile rurale în care au fost și sunt majoritari sau dețin o pondere importantă.
Totuși, la Moscova a existat o tentativă reușită de înfiinţare a unei Școli duminicale cu predare în limba română. Aceasta a funcţionat timp de 3 ani (1999-2002) în incinta școlii medii nr. 164, cu elemente ale culturii naționale armene. În septembrie 2002, în baza unui Acord scris încheiat (pentru un termen de 3 ani) între direcţia școlii nr. 164 și Direcţia de învăţământ a sectorului Nord-Est al orașului Moscova au fost înființate câteva clase experimentale (pilot) în care copii de etnie română au putut studia o serie de materii în limba română, profesorii fiind încadraţi oficial în activitate, cu salarizare de la bugetul învăţământului de stat. În cadrul acestor clase experimentale cu predarea unor materii în limba română au fost instruiţi peste 200 de elevi. Acordul dintre Școala nr. 164 și Direcţia de învăţământ a sectorului Nord-Est al orașului Moscova a fost prelungit până în anul 2009, când noua direcţie a școlii nr. 164 a refuzat prelungirea Acordului. În 2009 orice activitate didactică în limba română pentru elevii de etnie română la Moscova a încetat. Nicio altă tentativă de organizare la Moscova a învăţământului privat sau de stat în limba română nu a mai fost întreprinsă în ultimii 12 ani.
Potrivit informaţiilor de care dispunem la Comisia pentru românii de pretutindeni din Senatul României, a existat și o Școală duminicală românească la Iakuţk, capitala Republicii Saha (Iakuţia) din Siberia (cel mai mare subiect teritorial al Federaţiei Ruse). Școala duminicală românească din Iakuțk nu mai funcţionează de mai bine de 20 ani. Numărul etnicilor români din Republica Iakută era de 3.674 de persoane în anul 1989, respectiv de 2.255 de persoane în anul 2002. Majoritatea acestor români, care reprezintă comunitatea românească cea mai nordică din Siberia cu un număr de peste 1.500 de membri, locuiesc într-un singur oraș, Iakuţk.
În același timp, în București funcţionează o Școală medie de cultură generală cu studiul aprofundat al limbii străine pe lângă Ambasada Federaţiei Ruse. Școala Rusă din București a fost înfiinţată în baza ordinului Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse nr. 12 din 15 martie 1954 și funcţionează în prezent în temeiul Legii nr. 273-FZ „Despre învăţământul din Federaţia Rusă” din 29 decembrie 2012, având statut de „unitate structurală specializată de învăţământ”. Acest statut i-a fost atribuit Școlii Ruse din București în anul 1998. Aceasta are sediul efectiv în strada Gheorghe Brătianu nr. 54, sector 1, București, sediul juridic fiind în Șoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 6, sector 1, București. Școala are un contingent de 123 de elevi, 20 de profesori delegaţi de Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse și 4 profesori angajaţi local. Aceasta este una dintre cele 74 de școli ruse care funcţionează pe lângă Ambasadele Federaţiei Ruse de peste hotare. Vom preciza că România finanţează studierea limbii ruse în școlile de stat frecventate de etnicii ruși din ţară indiferent de numele lor de autoidentificare (ruși, lipoveni, ruși-lipoveni, cazaci, staroveri etc.), iar Tratatul privind relaţiile prietenești și de cooperare dintre România și Federaţia Rusă, semnat la Moscova la 4 iulie 2003 și ratificat prin Legea nr. 24 din 3 martie 2004, prevede asistenţa culturală acordată de fiecare dintre părţi conaţionalilor săi de pe teritoriul celeilalte părţi indiferent de etnonimul cu care sunt desemnaţi sau cu care se autoidentifică aceștia[3].
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
Un punct de vedere oficial al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) privind posibilitatea înființării la Moscova, Sankt Petersburg, Iakuțk și în alte orașe din Federația Rusă cu prezență românească importantă a unor instituții de învățământ românești, cuprinzând propunerile concrete ale ministerului pentru atingerea acestui scop legitim.
Vă rugăm să vă referiți în răspunsul dumneavoastră la fiecare dintre variantele posibile conform legislației ruse în vigoare și cadrului bilateral româno-rus:
a) școală (și grădiniță de copii) pe lângă Ambasada României la Moscova / Consulatul General al României la Sankt Petersburg / Consulatul General al României la Rostov pe Don;
b) școală medie românească privată (și grădiniță de copii) sprijinită financiar de către statul român (bunăoară la Moscova, Sankt Petersburg, Iakuțk și alte localități cu concentrații mari ale etnicilor români);
c) școală medie de stat cu elemente etnoculturale române;
d) școală medie de stat cu studierea aprofundată a limbii române.
[1] Moscova este cel mai mare oraș din Europa, având 12.655.050 de locuitori stabili.
[2] Sankt Petersburgul este al treilea oraș al continentului european (după Moscova și Londra, fără Istanbul) și cel mai mare oraș al Europei care nu este capitală de stat, având 5.384.342 de locuitori stabili. De asemenea, el reprezintă cea mai mare concentraţie urbană din regiunea Mării Baltice.
[3] Articolul 11 al Tratatului bilateral de bază dintre România și Federaţia Rusă stipulează: „Părţile contractante respectă, asigură și ocrotesc, în condiţii de egalitate deplină în faţa legii, fără nicio discriminare, identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a persoanelor care locuiesc în România și care se consideră, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii ruse și, respectiv, persoanelor care locuiesc în Federaţia Rusă și care se considera, conform originii lor, ca aparţinând minorităţii române, indiferent de apelativul folosit în privinţa lor în societate și de regiunile în care ele locuiesc pe teritoriul fiecărei părţi contractante. În acest scop, părţile contractante aplică normele și standardele Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa și ale Consiliului Europei”.
Nu există răspunsuri