Deputatul AUR Valeriu Munteanu critică declaraţia ministrului demis Diana Buzoianu, la un post de televiziune privat, privind creşterea “mişcării extremiste”, acuzând USR că foloseşte eticheta de “extremist” pentru a stigmatiza tot mai larg opoziţia politică şi alegătorii care nu sunt de acord cu viziunea partidului. Acesta îi cere ministrului să explice clar cine sunt aceşti extremişti la care se referă şi ce fapte justifică această etichetare.
“Diana Buzoianu trebuie să explice cine sunt “extremiştii” de care se teme USR România se află de luni de zile fără un guvern cu puteri depline, iar în locul unei explicaţii pentru incapacitatea partidelor politice de a construi o majoritate, Diana Buzoianu ne spune că problema este că “nivelul extremiştilor creşte”. Declaraţia este gravă tocmai pentru că nu vorbeşte despre o faptă concretă, despre violenţă sau despre o organizaţie anume, ci aruncă din nou această etichetă peste o zonă tot mai largă a opoziţiei politice.
USR trebuie să spună foarte clar cine sunt aceşti “extremişti”. Sunt oamenii care nu mai au încredere în actuala formulă politică? Sunt cei care votează partide pe care USR le numeşte extremiste? Sunt cetăţenii care cer anticipate, care contestă actuala guvernare sau care pur şi simplu nu împărtăşesc viziunea USR? Pentru că, atunci când foloseşti obsesiv această etichetă pentru adversarii politici, ajungi inevitabil să stigmatizezi şi milioane de oameni care îi votează.
Nu este prima dată când conducerea USR recurge la acest limbaj. Dominic Fritz a numit explicit AUR “partid extremist”, iar termenul a devenit aproape o formulă standard prin care o parte importantă a opoziţiei este scoasă din spaţiul politic considerat “acceptabil”. Asta ar trebui să dea de gândit oricărui cetăţean, indiferent ce partid votează. În democraţie, adversarul nu devine ilegitim doar pentru că are alte idei sau pentru că începe să primească mai multe voturi decât tine.
Diana Buzoianu spune că “această mişcare extremistă creşte ” pentru că România nu are guvern. Poate că întrebarea corectă este alta: de ce creşte nemulţumirea oamenilor şi de ce tot mai mulţi români nu mai au încredere în partidele care s-au prezentat ani întregi drept singurele reprezentante ale “democraţiei” şi “Europei”? Este mult mai uşor să numeşti electoratul advers “extremist” decât să accepţi că propria ofertă politică nu îi mai convinge.
Poate că, înainte să împartă România între cei “acceptabili” şi cei pe care îi numesc “extremişti”, liderii USR ar trebui să-şi amintească un lucru foarte simplu: ei reprezintă astăzi aproximativ o zecime din electorat. Sunt o minoritate politică, nu măsura întregii societăţi şi cu atât mai puţin autoritatea care decide ce opinii sunt legitime şi care nu. Într-o democraţie, faptul că majoritatea covârşitoare a cetăţenilor nu votează cu tine nu înseamnă că ţara are o problemă cu “extremismul”. Poate însemna, pur şi simplu, că ţara nu este de acord cu tine sau cu viziuni cu adevărat totalitare”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.
Comments are closed