Adresată: Doamnei Luminiţa-Teodora ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 25.06.2024

Obiectul întrebării: Starea podurilor peste Tisa către comunitatea românească din Maramureșul Istoric

Stimată Doamnă Ministru,

Teceu Mare orașul de reședință a raionului care poartă aceeași denumire este amplasat în partea de vest a Ucrainei, în regiunea Transcarpatia, pe Tisa. Este cel mai mare raion rural din Ucraina cu o populație aproximativ de 184,5 mii de locuitori. Raionul reprezintă un areal românesc din Ucraina, respectiv a zonei Maramureșului Istoric, unde românii formează o majoritate în 9 localități:

• Apșa de jos – 7.200 locuitori din care 97,7% români
• Apșa de Mijloc – 6.689 locuitori din care 98,6% români
• Biserica Albă – 3.200 locuitori din care 97% români
• Dobric – 1.100 locuitori din care 98% români
• Slatina – 8.800 locuitori din care 57% români
• Strâmtura – 5.500 locuitori din care 98% români
• Teteș – 2.200 locuitori din care majoritatea covârșitoare este românească de 99%
• Podișor – 1.183 locuitori din care 97% români
• Peștera – 104 locuitori din care 100% români.

Similar podului pietonal actual care deservește tranzitul vamal între Sighetu Marmației și Slatina există și în orașul Teceu Mare un pod care din păcate este pe jumătate demolat, conform unor informații, încă din perioada celui De-Al Doilea Război Mondial, mai exact la retragerea armatei germane în 1944.

În 2018 consilierul local al orașului Teceu Mare a subliniat faptul existenței a dorinței de reabilitare al podului, însă demersurile au fost blocate din „lipsa interesului de la București”. Acest aspect este de neînțeles având în vedere distanța de doar câțiva zeci de metri peste râul Tisa care ar lega Teceu Mare cu comuna Teceu Mic din România, investiție care ar crește potențialul economic din arealul decăzut.

De asemenea, este cunoscut faptul că în prezent se lucrează la proiectul noului pod rutier peste Tisa în zona Sighetu Marmației, un pod modern realizat cu fonduri europene. Noul pod peste Tisa cuprinde toată infrastructura unui punct de frontieră, întreg amplasamentul al podului peste Tisa având o lungime de 1,2 kilometri

În acest context, vă rog doamnă Ministru să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este situația comunității românești din Maramureșul Istoric la momentul actual?
2. Cum se implică Ministerul Afacerilor Externe în protejarea lor în contextul războiului?
3. Beneficiază comunitatea română de protejarea drepturilor în calitate de minoritate?
4. De ce planuri dispuneți în vederea colaborării cu autoritățile ucrainene cu scopul restaurării podului de peste Tisa care ar lega Teceu Mare cu Teceu Mic?
5. Care este termenul concret pentru finalizarea lucrărilor privind noul pod din zona Sighetu Marmației?

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Starea podurilor peste Tisa către comunitatea românească din Maramureșul Istoric appeared first on AUR.

Adresată: Doamnei Luminiţa-Teodora ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 25.06.2024

Obiectul întrebării: Punctele de trecere a frontierei cu Ucraina în Regiunea Cernăuți

Stimată Doamnă Ministru,

În contextul actual al războiului din Ucraina și al necesității de a sprijini comunitățile românești din Regiunea Cernăuți, devine esențială consolidarea conectivității între România și aceste comunități istorice. Deschiderea de noi puncte vamale este un pas crucial în acest sens, facilitând transportul de mărfuri și circulația persoanelor, mai ales în fața blocajelor de trafic fără precedent.

Autoritățile ucrainene au anunțat intenția de a deschide noi puncte de trecere a frontierei cu România în Regiunea Cernăuți, pe lângă Punctul de trecere Diakivți (Probotești) -Racovăț, care a fost dat în folosință. Se pregătesc alte două noi vămi: între Sepit (Șipotele Sucevei) și Izvoarele Sucevei și între Rusca și Ulma. Aceste puncte vamale, care nu mai funcționează din 2010, sunt esențiale pentru fluidizarea traficului și pentru a permite fraților români să-și viziteze rudele de pe partea română fără a fi nevoiți să facă un ocol de 350 de kilometri.

Având în vedere importanța strategică și umanitară a acestor demersuri, vă adresez următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete a întreprins Ministerul Afacerilor Externe pentru a grăbi procesul de deschidere a noilor puncte vamale între România și Ucraina, în special în Regiunea Cernăuți?

1. Care sunt termenele estimate pentru finalizarea lucrărilor de infrastructură și operaționalizarea punctelor de trecere a frontierei în Regiunea Cernăuți? Vă rugăm să enumerați toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina care funcționează în prezent, precum și regimul de trafic. De asemenea vă rugăm să menționați PTF-urile unde se lucrează sau se estimează o deschidere în viitor, respectiv un termen aproximativ pentru acestea.

1. Ce colaborări și acorduri bilaterale sunt în vigoare sau în curs de negociere cu autoritățile ucrainene pentru a asigura deschiderea rapidă și eficientă a acestor puncte vamale? Care este stadiul și funcționarea acordului româno-ucrainean privind micul trafic de frontieră?

1. Cum intenționează Ministerul să sprijine logistic și financiar autoritățile locale și regionale din România pentru a face față noilor cerințe și fluxuri de trafic generate de deschiderea acestor puncte de trecere a frontierei?

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Punctele de trecere a frontierei cu Ucraina în Regiunea Cernăuți appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 16.06.2025

Obiectul întrebării: Situația industriei de morărit și panificație din România

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere evoluția și importanța sectorului de morărit și panificație din România, este esențial să analizăm și să discutăm provocările și oportunitățile din acest domeniu vital pentru economia națională. Investițiile realizate în acest sector în ultimele trei decenii au depășit 750-800 de milioane de euro, iar produsele și tehnologiile folosite sunt la nivelul celor din alte țări europene. În ciuda acestor progrese, sectorul se confruntă cu provocări semnificative.

Potrivit unui studiu de piață prezentat de principalul agent economic din domeniu, consumul de pâine pe cap de locuitor a scăzut de la 92 kg/an la puțin peste 82 kg/an în ultimul deceniu, însă rămâne peste media europeană de 78 kg/an. Cu toate acestea, aproape 500.000 de tone de pâine nu apar în datele statistice ale INS, reprezentând aproximativ 23 kg/locuitor de pâine nefiscalizată și neînregistrată. În plus, piața de morărit și panificație, cu o valoare de 3 miliarde de euro, ocupă primul loc în industria alimentară din România.

În prezent, piața este deservită de 4.500 de firme, dintre care ROMPAN reprezintă peste 300 de societăți din toate domeniile industriei, având cote de piață semnificative în morărit, panificație, paste făinoase și biscuiți. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă, atât cantitativă cât și calitativă, având un deficit de aproximativ 4.000-5.000 de angajați, ceea ce reprezintă 10% din totalul forței de muncă din industrie. De asemenea, o provocare considerabilă rezidă în prețul energiei electrice care a crescut cu peste 30% de anul trecut, gazele naturale cu peste 40%, iar benzina şi motorina cu peste 15%. De exemplu, Germania are un preţ la energie electrică mai mic cu 20 de euro decât în România, în condiţiile în care preţurile lor sunt cu totul altele.

În lumina acestei situații, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Agriculturii să implementeze pentru a sprijini industria de morărit și panificație în atragerea și formarea forței de muncă necesare?
2. Cum intenționează Ministerul să abordeze problema evaziunii fiscale și a pâinii nefiscalizate, având în vedere impactul semnificativ asupra economiei și a veniturilor bugetare?
3. Care sunt planurile Ministerului pentru a sprijini investițiile în tehnologie și modernizare în sectorul de morărit și panificație, astfel încât acesta să rămână competitiv la nivel european?
4. Având în vedere dependența tot mai mare de importuri, ce strategii are Ministerul Agriculturii pentru a asigura autosuficiența și securitatea alimentară a României în ceea ce privește produsele de panificație?

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Situația industriei de morărit și panificație din România appeared first on AUR.

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 18.06.2024

Obiectul întrebării: Protejarea și recuperarea operelor lui Brâncuși de către statul român.

Stimată doamnă ministru,

Opera monumentală a lui Constantin Brâncuși reprezintă un pilon esențial al culturii mondiale și o expresie sublimă a genialității artistice. Lucrările sale, precum “Coloana Infinitului” și “Masa Tăcerii,” transcend granițele naționale, fiind recunoscute la nivel global ca simboluri ale inovației și creativității în sculptură.

Rolul lui Brâncuși în peisajul cultural mondial este de o importanță imensă, marcând un capitol semnificativ în istoria artei moderne. Experiența estetică unică oferită de operele sale contribuie la înțelegerea și aprecierea artei contemporane, influențând generații de artiști.

Este esențial ca România să își asume responsabilitatea protejării, promovării și aducerii înapoi în țară a operelor lui Brâncuși. Aceste creații excepționale nu doar că definesc identitatea culturală românească, dar adaugă o valoare inestimabilă patrimoniului mondial. În același timp, eforturile pentru recuperarea operelor care se află în prezent în posesia unor colecționari privați reprezintă o necesitate în asigurarea accesului publicului român la moștenirea artistică a marelui sculptor.

În acest context, vă rog, stimată doamnă ministru, să îmi comunicați:

1. Care este stadiul actual al procedurii de achiziție a operei „Cumințenia Pământului” de către statul român și cum se desfășoară procesul de negociere cu actualii deținători?
2. Ce măsuri au fost luate de către Ministerul Culturii pentru gestionarea fondurilor donate de cetățeni în vederea achiziționării operei „Cumințenia Pământului”? Banii au fost returnați sau au fost folosiți în alte scopuri culturale?
3. Care este stadiul actual al procedurii de includere a Ansamblului monumental „Calea Eroilor” în patrimoniul UNESCO și ce demersuri se întreprind pentru susținerea acestui obiectiv?
4. Cum contribuie Ministerul Culturii la promovarea și protejarea moștenirii culturale a lui Constantin Brâncuși, atât în țară, cât și la nivel internațional? Câte din operele lui Brâncuși se află în proprietatea statului Român și câte sunt cunoscute în colecții private?
5. Care este stadiul proiectului de renovare și reamenajare a Ansamblului sculptural al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu întrucât au existat numeroase discuții în spațiul public cu privire la modul de implementare și modificare a spațiului aferent?

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Protejarea și recuperarea operelor lui Brâncuși de către statul român. appeared first on AUR.

Adresată: Doamnei Luminiţa-Teodora ODOBESCU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 16.06.2025

Obiectul întrebării: Înființarea Institutului Cultural Român la Cernăuți

Stimată Doamnă Ministru,

Institutul Cultural Român (ICR) are drept scop reprezentarea, promovarea și protejarea culturii și civilizației naționale atât în țară, cât și în străinătate, conform legii de organizare și funcționare. Hotărârea Guvernului nr. 492/2004 privind organizarea și funcționarea institutelor culturale românești din străinătate prevede reorganizarea centrelor culturale din străinătate și înființarea de noi institute. În acest context, lista inițială a ICR a fost suplimentată prin HG 1336/2007 cu Institutul Cultural Român de la Kiev, Ucraina, și filiala sa de la Cernăuți. Totuși, la 17 ani de la această hotărâre, ICR Kiev și filiala sa de la Cernăuți nu există decât în intenție și pe hârtie, în timp ce Ucraina și Federația Rusă au institute, centre sau fundații culturale în România.

Actuala poziționare geografică a institutelor culturale românești de peste hotare nu acoperă statele unde există cele mai importante comunități istorice românești. Este esențial ca Institutul Cultural Român să fie prezent cu prioritate în acele regiuni unde trăiesc zeci, sute de mii sau chiar milioane de români, pentru a susține și promova identitatea și cultura românească.

În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Afacerilor Externe să implementeze pentru a sprijini dezvoltarea și funcționarea efectivă a Institutului Cultural Român de la Kiev și a filialei sale de la Cernăuți, având în vedere importanța lor strategică pentru comunitățile românești din Ucraina?

2. Cum intenționează Ministerul să abordeze problema lipsei de acoperire a institutelor culturale românești în statele cu comunități istorice românești semnificative, pentru a asigura o reprezentare adecvată și eficientă a culturii românești?

3. Când estimați că va fi înființată filiala de la Cernăuți a Institutului Cultural Român și care sunt etapele administrative întreprinse până în prezent pentru realizarea acestui obiectiv?

4. Având în vedere existența institutelor și fundațiilor culturale ale altor state în România, ce planuri are Ministerul pentru a echilibra prezența culturală românească în străinătate, astfel încât să reflecte corect importanța și dimensiunea comunităților noastre istorice din afara granițelor?

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Înființarea Institutului Cultural Român la Cernăuți appeared first on AUR.

Adresată:  Domnului Sorin-Mihai GRINDEANU, ministru al Transporturilor și Infrastructurii

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 18.06.2024

Obiectul întrebării: Situația segmentului de autostradă Margina-Holdea.

Stimate domnule ministru,

Un alt an se scurge fără să vedem încheierea lucrărilor la autostrada dintre Nădlac și Sibiu, iar problemele persistă în zona Margina-Holdea, unde cei 10 kilometri lipsă nu au fost construiți în ciuda încercărilor în cadrul a două Programe Operaționale ale UE. Acum, responsabilitatea finalizării acestui tronson revine companiei UMB, în cadrul PNRR.

În perioade mai agglomerate din an ne așteptăm ca sute de mii de români să se întoarcă acasă din străinătate, ceea ce cauzează, pe lângă aglomerația de la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria (o problemă independentă de deciziile României privind Schengen), întârzieri semnificative pentru șoferii care trebuie să părăsească Autostrada A1 și să intre pe DN68A la Margina, în județul Timiș. Conform datelor publice, șoferii au apelat în numeroase rânduri la numărul de urgență 112 din cauza cozilor formate la ieșirea de pe A1. Aceste dificultăți de trafic sunt frecvente și în lunile de vară, în special în iulie și august, când traficul pe A1 este foarte intens, atât spre, cât și dinspre Nădlac II.

Contractul pentru proiectarea și execuția lotului Margina (Timiș) – Holdea (Hunedoara) a fost semnat în octombrie 2022 cu Asocierea UMB (România) – EuroAsfalt (Bosnia Herțegovina), aceasta din urmă fiind inclusă pentru experiența sa în construirea tunelurilor, pe care UMB nu o deține. Ordinul de începere a proiectării a fost emis pe 5 decembrie 2022, iar UMB trebuia să predea proiectul tehnic în noiembrie 2023 pentru obținerea Autorizației de Construire, lucru care nu s-a întâmplat încă. Termenul de execuție este de 34 de luni.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care sunt cauzele care au dus la incapacitatea României de a finaliza cei 10 kilometri lipsă ai autostrăzii dintre Nădlac și Sibiu în cadrul a două Programe Operaționale UE?

2. Ce măsuri are în vedere Ministerul Transporturilor pentru a supraveghea și a accelera procesul de finalizare a acestui segment al autostrăzii, având în vedere că acum face parte din PNRR?

3. . Există inițiative concrete pentru a asigura o colaborare eficientă cu UMB și pentru a preveni întârzierile, astfel încât autostrada să fie terminată în termenele stabilite prin PNRR?

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Situația segmentului de autostradă Margina-Holdea appeared first on AUR.

Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 18.06.2024

Obiectul întrebării: Perspectivele Moștenirii Gojdu.

Stimată doamnă ministru,

Emanuil Gojdu, născut pe 9 februarie 1802 la Oradea, în Imperiul Habsburgic, și decedat pe 3 februarie 1870 la Pesta, în Austro-Ungaria, a fost un avocat distins și un patriot ardelean de origine aromână, cu rădăcini familiale în Moscopole. Prima sa căsătorie a fost cu Anastasia Pometa, originară din Macedonia, iar după decesul acesteia, s-a recăsătorit pe 8 ianuarie 1864 cu Melania Dumcea, tot de origine macedoromână. Emanuil Gojdu nu a avut copii din niciuna dintre căsătoriile sale.

Gojdu a fost un fervent susținător al drepturilor românilor din Transilvania și Ungaria. Casa sa natală, situată lângă Biserica cu Lună în Oradea, se poate vedea și astăzi. A urmat studiile preuniversitare la Liceul romano-catolic al călugărilor premonstratensi din Oradea, cunoscut acum sub numele de Colegiul Național „Mihai Eminescu”. Educația universitară a continuat la Academia de Drept din Oradea, la cea din Pojon și ulterior la Budapesta, unde a obținut diploma de avocat și ulterior cea de „notar cambial”. Stabilindu-se la Budapesta în 1824, a devenit avocat și politician de renume.

Mândru de originea sa română și ortodoxă, Gojdu și-a transformat casa din Budapesta într-un loc de întâlnire pentru deputații români, unde s-a discutat inclusiv un proiect de lege pentru egalitatea naționalităților. El spunea adesea: „Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea căci m-a făcut român; iubirea pentru Națiunea mea mă determină să acționez, ca și după moarte să revin din mormânt pentru a fi mereu alături de Națiune”.

Prin testamentul său din 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu a lăsat întreaga sa avere pentru „acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care aparține la confesiunea orientală ortodoxă”, pentru acordarea de burse studenților și sprijinirea preoților. Fundația creată astfel a funcționat între 1870 și 1917, oferind burse unor personalități remarcabile precum Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza și Victor Babeș.

După 1945, Fundația Gojdu a fost naționalizată de regimul comunist din Ungaria, rămânând statului român doar clădirea Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea. Fundația, înființată în 1870 de Andrei Șaguna și administrată de „Reprezentanța Fundației Gojdu”, avea menirea de a gestiona patrimoniul conform testamentului lui Gojdu. Pentru a proteja valoarea patrimoniului, Gojdu a prevăzut capitalizarea anuală a unei părți din dobânzi, stabilind perioade de câte 50 de ani pentru proporția dintre capitalizarea dobânzilor și cheltuielile pentru burse: 1870-1920, 1920-1970, 1970-2020 și 2020-2070. Testamentul său rămâne valabil cel puțin până în 2070, interzicând vânzarea surselor productive ale patrimoniului până la acea dată, menținându-l ca sursă productivă pentru 200 de ani.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care este situația curentă a Fundației Gojdu și a patrimoniului acesteia? Vă rugăm să furnizați detalii despre starea actuală a Fundației Gojdu, incluzând informații despre administrare, activitățile desfășurate și măsurile luate pentru conservarea patrimoniului său.

2. Ce inițiative a luat Ministerul Afacerilor Externe pentru recuperarea acestui patrimoniu în beneficiul națiunii române? Datorită valorii istorice și culturale a moștenirii Gojdu, solicităm informații detaliate despre acțiunile întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe pentru recuperarea acestui patrimoniu și măsurile concrete de protejare a intereselor naționale.

3. Ce prevederi includ acordurile semnate cu Ministerul de Externe Ungar și cum se asigură că acest patrimoniu este valorificat în beneficiul ambelor națiuni? Vă rugăm să ne informați asupra conținutului acordurilor semnate cu Ministerul de Externe Ungar referitoare la moștenirea Gojdu pentru a putea înțelege cum contribuie aceste prevederi la valorificarea patrimoniului în beneficiul ambelor țări.

4. Cum a fost implicată Biserica Ortodoxă Română în procesul de recuperare a bunurilor mobile și imobile care au constituit moștenirea Gojdu? Vă rugăm să ne prezentați informații detaliate despre modul în care Biserica Ortodoxă Română a fost implicată și consultată în procesul de obținere a bunurilor din moștenirea Gojdu și în ce măsură aceasta a fost parte a deciziilor legate de administrarea și recuperarea acestor bunuri în interesul națiunii române.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Perspectivele Moștenirii Gojdu. appeared first on AUR.

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 03.06.2025

Obiectul întrebării: Situația statistică a instituțiilor de învățământ din România cu predare în limba maghiară

Stimată doamnă Ministru,

În contextul observațiilor recente privind situația învățământului în școlile maghiare din Transilvania, am constatat că acestea sunt mai puțin aglomerate și mai bine dotate decât media din România, având sub 20 de elevi în medie per clasă și un calculator în medie pentru opt elevi. De asemenea, sunt evidente investițiile în renovarea, dotarea și modernizarea acestor instituții de învățământ cu fonduri provenite din Ungaria prin diferite asociații sau culte religioase.

Totodată, am remarcat un fenomen de segregare etnică la nivelul mediului educațional din România. În ultimii treizeci de ani, un număr considerabil de școli mixte, cu clase cu predare atât în limba maghiară, cât și în limba română, au fost închise.

Pentru o înțelegere mai bună a acestui fenomen și pentru a identifica posibile soluții de viitor, vă rugăm respectuos să ne furnizați următoarele informații:

1. Situația clară din prezent pe instituții de învățământ, număr de clase, număr de elevi la fiecare tip de clasă, câte clase cu predare în limba română și câte clase cu predare în limba maghiară există în județele Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare. Solicităm câte un tabel distinct pentru fiecare județ în care să fie ilustrată situația solicitată anterior.

2. Comparativ cu anul școlar 1991-1992, cum era structura instituțiilor de învățământ în acel an școlar? Vă rugăm să ne oferiți date privind numărul de elevi care învățau în clase cu predare în limba maghiară, numărul de clase de acest gen și numărul de instituții de învățământ cu predare exclusiv în limba maghiară, precum și numărul de școli mixte.

3. Cum se compară aceste date cu situația din anul școlar 2023-2024? Dorim să înțelegem evoluția în ceea ce privește numărul de instituții de învățământ cu predare exclusiv în limba maghiară și a celor mixte, numărul de elevi și distribuția acestora între clasele cu predare în limba română și cele cu predare în limba maghiară.

4. Care sunt măsurile pe care Ministerul Educației Naționale le are în vedere pentru a aborda fenomenul de segregare etnică în școlile din România? Există planuri concrete pentru a încuraja diversitatea și incluziunea în mediul educațional?

Așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră, care va contribui la o mai bună înțelegere a situației actuale și la identificarea unor soluții adecvate pentru viitorul educației în România.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Situația statistică a instituțiilor de învățământ din România cu predare în limba maghiară appeared first on AUR.

Adresată:  Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 21/05/2024

Obiectul întrebării: Chișinăul, în complicitate tacită cu Patriarhia Moscovei, aruncă praf în ochii Bucureștiului. Neonorarea angajamentelor Republicii Moldova privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), pentru a-i servi acesteia ca sediu, în locul sediului ei spoliat de stat.

Stimate domnule prim-ministru,

Autoritățile Republicii Moldova, care beneficiază în mod repetat de sprijin financiar nerambursabil acordat de către statul român, s-au angajat public să-i aplice Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) un tratament egal cu structura bisericească moscovită de ocupație. Printre angajamentele asumate a fost și transmiterea cu titlu gratuit către Mitropolia Basarabiei a unui imobil care i-a aparținut acesteia înainte de ocupația sovietică și care în prezent este deținut de statul Republica Moldova ca succesoare locală și în parte a fostei URSS.

Pentru concretizarea acestui angajament, la 6 martie 2023, un grup de deputați în frunte cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, enoriaș al structurii locale a Patriarhiei Moscovei, a introdus în circuitul legislativ proiectul de lege nr. 57, intitulat ”cu privire la transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil”, având ca obiect transmiterea clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău.

Doamna Maia Sandu, Președinte al Republicii Moldova, s-a referit public la acest angajament și a subliniat că ”relația Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens”.

Constatăm cu îngrijorare că aflându-ne deja în al doilea an de când proiectul de lege nr. 57 din 6 martie 2023 a fost introdus în Parlament, iar procedura de examinare a proiectului este practic blocată.

Guvernul Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Dorin Recean, enoriaș al structurii locale a Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova, a omis să prezinte avizul solicitat pe marginea proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023.

În prezent clădirea vizată de  proiectul de lege nr. 57 din 6 martie 2023 este utilizată PARȚIAL de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, cât și de doi agenți economici privați (bunăoară, berăria DRAFT sau Localul IPA XXXI (fostul restaurant Petru I), a se vedea imaginile alăturate).

Precizăm că autoritățile Republicii Moldova i-au atribuit anterior, cu titlu gratuit, structurii locale a Bisericii Ortodoxe Ruse (Patriarhia Moscovei) un teren și o clădire impunătoare din patrimoniul de stat, situate în strada București nr. 119 din Chișinău, pentru a-i servi drept sediu mitropolitan acestei structuri care a apărut juridic, pentru prima oară, în anul 1993.

Mitropolia Basarabiei nu dispune de un sediu adecvat, întrucât sediul ei, cu tot cu terenul pe care se afla, a fost confiscat abuziv de către regimul sovietic ocupant în 1940, iar în locul acelui sediu a fost construită actuala clădire a Guvernului Republicii Moldova.

Considerăm că, din păcate, autoritățile de la Chișinău, orientate geospiritul către Moscova, au făcut la București promisiuni false privind transmiterea unei clădiri către Mitropolia Basarabiei și nu se grăbesc să facă un gest minim de bunăvoință în raport cu România și Biserica Ortodoxă Română.

Într-un răspuns oficial prezentat în data de 19 martie 2024 la Camera Deputaților de către doamna Luminița-Teodora Odobescu, ministrul Afacerilor Externe al României, ca urmare a unei întrebări parlamentare care v-a fost adresată dumneavoastră personal în subiectul neonorării angajamentelor Republicii Moldova privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) s-a comunicat, între altele:

”Subiectul figurează fără întrerupere pe agenda dialogului bilateral cu Republica Moldova.

Ministerul Afacerilor Externe al României continuă să promoveze, conform atribuțiilor și competențelor legale, discutarea consecventă a temei în cadrul contactelor politico-diplomatice, în perspectiva înregistrării de progrese în procesul de restituire a proprietăților Mitropoliei Basarabiei.

Nu în ultimul rând, notez faptul că dialogul bilateral, inclusiv cel care vizează aspectele importante privind Mitropolia Basarabiei, se derulează în spiritul relației bilaterale speciale și al Direcției comune privind instituirea unui parteneriat strategic între Republica Moldova și România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată la 27 aprilie 2010, la București”.

Acest răspuns cuprinde formule vagi și generale, care nu oferă precizie și concretețe, putând fi calificat drept eschivare a dumneavoastră personal și a ministrului Afacerilor Externe de la controlul parlamentar.

După data de 19 martie 2024 situația nu a cunoscut absolut niciun progres, aceasta rămânând blocată, cum este cazul în ultimele 14 luni.

Impresia noastră este că autoritățile Republicii Moldova, formate în mare parte din credincioși/fideli ai Bisericii Ortodoxe Ruse (Patriarhia Moscovei), nu au de gând nici pe departe să-și onoreze într-un orizont previzibil de timp angajamentele asumate la București privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), pentru a-i servi acesteia ca sediu, în locul celui spoliat de stat.

Această situație confirmă lipsa de acoperire în fapte concrete a retoricii proeuropene la care se dedau autoritățile de la Chișinău, beneficiare ale sprijinului material și ale celui financiar generos și nerambursabil în valoare de sute de milioane de euro acordat de statul și poporul român.

Pe scurt, ”relația Republicii Moldova cu România este într-un singur sens”. Chișinăul, în complicitate tacită cu Patriarhia Moscovei, aruncă praf în ochii Bucureștiului.

Modul în care se comportă autoritățile Republicii Moldova în acesastă chestiune privind Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) ilustrează cât se poate de bine care este adevărata orientare geospirituală a statului post-sovietic cu capitala la Chișinău.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți punctual, la obiect și exhaustiv:

1. Dacă dumneavoastră personal ați urmărit sau nu în ultimele 14 lini modul în care autoritățile de la Chișinău s-a achitat sau nu de angajamentul lor privind transmiterea către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) a unei clădiri, așa cum prevede proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023.

2. Dacă Guvernul României, ca susținător al parcursului european al Republicii Moldova, a adus sau nu la cunoștința instituțiilor europene chestiunea de interes major privind necesitatea restituției proprietăților Mitropoliei Basarabiei și ale altor culte religioase confiscate de statul sovietic ocupant și deținute de moștenitorul său legal și parțial, Republica Moldova, membru al Consiliului Europei și, din 2023, candidat oficial la aderare la Uniunea Europeană. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să vă referiți la datele concrete ale unor asemenea intervenții/demersuri/sesizări oficiale, să ne faceți cunoscut numele reprezentantului guvernamental semnatar al documentului/documentelor și să ne prezentați copii ale acestora, indiferent de limba în care au fost redactate.

3. Dacă dumneavoastră personal, în calitate de prim-ministru al României, le-ați cerut sau nu până acum sau dacă le veți cere sau nu, în mod oficial, adică în scris, autorităților de la Chișinău să deblocheze procedura de examinare și adoptare a proiectului de lege nr. 57 din 6 martie 2023 privind transmiterea către Mitropolia Basarabiei a imobilului din strada 31 August 1989 nr. 78 din Chișinău. În cazul în care asemenea cereri au fost deja formulate, vă rugăm să ne faceți cunoscută reacția și poziția autorităților de la Chișinău în această chestiune. În eventualitatea în care dumneavoastră personal, în calitate de prim-ministru al României, sau un alt membru al Guvernului li s-a adresat în oficial și în scris autorităților de la Chișinău în chestiunea care face obiectul acestei întrebări parlamentare, vă rugăm să ne prezentați copii ale tuturor acestor documente de corespondență oficială.

4. Dacă dumneavoastră personal, în calitate de prim-ministru al României, considerați necesar sau nu să luați atitudine, public și oficial, față de neonorarea angajamentelor Republicii Moldova privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), pentru a-i servi acesteia ca sediu, în locul celui spoliat de stat, și dacă găsiți necesar ca Guvernul României să condiționeze rezonabil acordarea următoarelor tranșe ale ajutorului financiar către autoritățile de la Chișinău de onorarea de către acestea a angajamentelor lor privind Mitropolia Basarabiei.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

Cu respectul cuvenit,

Senator Ionuț NEAGU

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Chișinăul, în complicitate tacită cu Patriarhia Moscovei, aruncă praf în ochii Bucureștiului. Neonorarea angajamentelor Republicii Moldova privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), pentru a-i servi acesteia ca sediu, în locul sediului ei spoliat de stat. appeared first on AUR.

Adresată:  Doamnei  Maria Monica GUBERNAT, președinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA)

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 28.05.2025

Obiectul întrebării: Situația radiodifuzorilor care emit în limba maghiară pe teritoriul României.

Stimată doamnă Președinte,

În contextul creșterii influenței în zona informațională și formarea chiar a unui „imperiu media” în Transilvania, susținut financiar de către Guvernul de la Budapesta, și a proliferării entităților media care emit de pe teritoriul României, adresându-se în special minorității maghiare, considerăm necesar să obținem o clarificare detaliată privind acest fenomen. Este esențial să avem o perspectivă clară și actualizată asupra entităților media care operează în acest context pentru a înțelege mai bine dinamica peisajului audiovizual și impactul asupra publicului românesc.

Prin urmare, vă adresăm respectuos rugămintea să ne furnizați o statistică extinsă, clară și actualizată care să includă următoarele informații:

1. O listă completă a posturilor de televiziune care emit de pe teritoriul României emisiuni în limba maghiară, specificând doar orașul (fără alte date cu caracter personal) în care au sediul și numele societății care deține licența pentru fiecare post de televiziune.

2. O listă completă a posturilor de televiziune care emit pe teritoriul României emisiuni în limba maghiară, specificând țara și orașul (fără alte date cu caracter personal) în care au sediul și procedura prin care distribuitorii de servicii de programe preiau aceste posturi din străinătate și cum se asigură respectarea legilor cu privire la conținutul emisiunilor din cadrul acestor televiziuni.

3. O listă completă a posturilor de radio care emit pe teritoriul României în limba maghiară, specificând orașul (fără alte date cu caracter personal) în care au sediul și numele societății care deține licența pentru fiecare post în parte.

4. Informații detaliate despre orice alți radiodifuzori care emit pe teritoriul României în limba maghiară, care este procentul acestora raportat la întregul conținut audiovizual emis în Transilvania și care adeseori sunt finanțate direct de către Guvernul de la Budapesta, precum și modul în care aceste entități se conformează legislației românești în domeniul audiovizualului.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Situația radiodifuzorilor care emit în limba maghiară pe teritoriul României. appeared first on AUR.