În atenția: Domnului Tudorel Andrei, Preşedintele INS

Cu copie (spre informare): Secretariatul General al Guvernului

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași

Subiectul întrebării: Analiza indicatorilor economici

Stimate Domnule Preşedinte al INS,

Conform  datelor publicate de INS pentru primul trimestru al anului 2026, indicatorii economici au înregistrat o nouă scădere. Inflaţia a atins valori record, a crescut şomajul, iar produsul intern brut (PIB) a scăzut. Calitatea vieţii în România s-a deteriorat grav având în vedere scăderea veniturilor raportat atât la creşterea de preţuri, inflaţie, cât şi la taxele mărite. In acest context economic nefavorabil României şi cetăţenilor ei, doresc să vă adresez câteva întrebări tehnice:

1. Înafară de calitatea de producător de date statistice, ce alte activităţi desfăşoară INS în relaţia sa de subordonare faţă de primul ministru prin Secretariatul General de Stat?

2. INS produce şi analize care să conducă la aflarea cauzelor pentru care obiectivele previzionate nu au fost atinse de către Guvern prin măsurile adoptate? Dacă da, care sunt acestea. Dacă nu, care sunt datele solicitate de Guvern în vederea realizării analizelor respective înafara celor publicate?

3. Care sunt parametrii de analiza a indicatorilor calculati de INS?

4. Care sunt metodele de analiză a valorilor extreme şi de corelare/comparare a indicatorilor interdependenţi?

5. Există o procedură prin care Guvernul să poată solicita analize suplimentare faţă de cele standard efectuate de INS.

6. Cum se face colectarea datelor privind producţia industrială şi cea agricolă? Se produc baze de date pe categorii de produse şi materii prime, cantitativ şi valoric?

7. Cum se face colectarea datelor privind exportul şi importul?

8. Care a fost balanţa comercială import/export în anul 2025? Dar în primul trimestru al anului 2026?

The post Silviu-Octavian Gurlui – Întrebare – Analiza indicatorilor economici appeared first on AUR.

În atenția: Domnului Tudorel Andrei, Preşedintele INS

Cu copie (spre informare): Ministerul Educaţiei şi Cercetării

De la: Domnul Silviu-Octavian Gurlui, deputat Iași

Subiectul întrebării: Analiza indicatorilor de cercetare

Stimate Domnule Preşedinte al INS,

Cercetarea este pilonul de bază al dezvoltării unei societăţi, motorul progresului. Scopul monitorizării evoluţiei cercetării prin indicatori specifici trebuie să fie acela de a identifica punctele slabe şi punctele tari prin analiza distribuţiei valorilor extreme şi prin corelarea indicatorilor între ei. In acest sens, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este evoluţia numărului de persoane angajate în cercetare separat pe perioadă determinată şi pe perioadă nedeterminată în ultimii 5 ani şi care sunt realizările aferente exprimate în număr de lucrări ştiinţifice, brevete de invenţii şi proiecte de cercetare câştigate? 

2. Care este raportul creşterii valorii de inventar a centrelor de cercetare, dezvoltare înfiinţate cu fonduri europene în institute naţionale de cercetare şi în universităţi faţă de creşterea cheltuielilor cu personalul de cercetare în anii 2024, 2025 şi în primul trimestru al anului 2026?

The post Silviu-Octavian Gurlui – Întrebare – Analiza indicatorilor de cercetare appeared first on AUR.

„Acest dezastru este rezultatul direct al incompetenței guvernamentale și al politicilor dezastruoase promovate de Ministerul Energiei, condus de Sebastian Burduja”, atrage atenția senatorul AUR, Petrișor Peiu.

„În începutul acestui an am avut de-a face din nou cu o criză energetică. Atât cu o criză a gazelor, cât și cu o criză a energiei electrice. Prețurile au crescut, producția a fost insuficientă, cantitatea depozitată de gaze insuficientă. Toate acestea au condus, deși consumul a scăzut în ianuarie 2025 față de 2024, la o explozie a importurilor. Dar nu cu 1-2%, ci cu 132%!”, a declarat Perișor Peiu, senator AUR, subliniind dezastrul energetic.

Dezastrul nu se oprește aici. Sistemul de stocare a gazelor este un haos total, fără nicio strategie clară. Se golește fix unde nu trebuie, lăsând lăsând milioane de români expuși în fața frigului și la mila speculanților, care fac profituri uriașe pe spatele lor. În loc să investească în noi capacități și să modernizeze infrastructura existentă, Ministerul Energiei asistă nepăsător la falimentarea sectorului energetic românesc și la transformarea țării într-un sclav al importurilor.

„Mergem mai departe, la gaze. Și aici avem o problemă la fel de mare. S-au golit două depozite. Dar ghici ce? Exact cele situate lângă cel mai mare consumator al țării, adică lângă București. Și iarăși am avut o criză, și iarăși au crescut prețurile la gaze, ajungând să fie mai mari decât în Viena! Austria, neavând nicio moleculă de gaz.

Toate aceste lucruri ne arată că domeniul energiei este extrem de prost gestionat, că avem un ministru clar incompetent, care trebuie să plece. Lucrăm deja la o moțiune de cenzură împotriva lui Sebastian Burduja, cerându-i demiterea pentru acest haos pe care l-a creat și pentru multe alte eșecuri care pun în pericol securitatea energetică a României”, a încheiat Petrișor Peiu, senator AUR.

România trebuie să își recapete de urgență independența energetică și să își apere cetățenii de sărăcirea forțată provocată de explozia prețurilor. Nu mai este loc de amânări, scuze sau minciuni! Ministrul Burduja trebuie să plece!

The post Petrișor Peiu (AUR): „Importurile de energie au explodat! Ministrul Burduja trebuie să plece!” appeared first on AUR.

Domnului Tudorel ANDREI, Președinte al Institutului Național de Statistică

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul întrebării: Numărul și distribuția geografică a persoanelor înregistrate cu apelativele Rudari și Băieși la recensămintele generale ale populației României

Stimate domnule președinte,

Nomenclatorul etniilor și limbilor materne aprobat și utilizat de Institutul Național de Statistică, Unitatea de coordonare și implementare a recensământului populației și locuințelor 2021, cuprinde, la rubrica Rom (cod nivel 1 – 1200), ”etnonimul” Rudar (cod nivel 2 – 1214), ”etnonimul” Băieș (cod nivel 2 – 1202) iar în compartimentul rezervat limbilor materne, la rubrica Romani (cod nivel 1 – 1200), limba romani (cod nivel 2 – 1201).

Rudarii și băieșii pot fi întâlniți în România, Ungaria, Bulgaria, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina. Grupuri mai mici există în Macedonia de Nord, Grecia, Slovenia, Slovacia și Ucraina. Peste tot limba lor maternă este româna. Nu există nicio mărturie istorică cum că grupurile de Rudari și cele de Băieși ar fi vorbit vreodată vreo altă limbă decât limba română. Așadar, în afara frontierelor țării noastre, Rudarii și, respectiv, Băieșii, reprezintă minorități lingvistice românești.

În Bosnia și Herțegovina aceștia sunt recunoscuți oficial, prin lege, ca minoritate națională română, iar limba lor maternă, româna, are statut oficial de limbă regională sau minoritară.

În Croația Băieșii sunt recunoscuți oficial, prin lege, ca vorbitori ai „dialectului băieș al limbii române” și limba română este obiect de studiu în mai multe școli publice din Croația.

Potrivit Legii nr. 299/2007 cu privire la sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aceste persoane aparțin filonului lingvistic și cultural românesc.

Istoricul, etnograful, arheologul, antropologul și folcloristul Constantin S. Nicolaescu-Plopșor, membru corespondent al Academiei Române, scria în 1922 că rudarii nu sunt ţigani, ci români, punând în discuţie diferenţele de ordin cultural, etnografic, lingvistic, social etc. Constantin S. Nicolaescu-Plopșor aduce în atenție faptul că rudarii nu au fost niciodată robi, ci oameni liberi care aveau obligaţia de a plăti o dare anuală către domnitor. La fel, acesta pune în discuţie atitudinea unanimă a rudarilor în a se declara „daci” şi nicidecum ţigani. Despre rudari, acelaşi cercetător spune și că sunt prezenți şi în Bosnia sub numele de caravlahi („vlahi negri”, care pretind că sunt veniţi din România) şi în Slavonia sub numele de coritari. În Ungaria, aceeaşi populaţie poartă numele de băiaşi şi vorbesc aceeaşi limbă, adică un grai românesc asemănător celui vorbit şi de românii din Banat şi sudul Crişanei.

”Avansăm ipoteza că rudarii de astăzi sunt, de fapt, urmaşii acelor colonişti şi sclavi care practicau mineritul, aduşi în Dacia de către romani, vorbitori ai unei variante de latină vulgară care nu este altceva decât actualul grai românesc al rudarilor păstrat atât de bine datorită izolării în care au trăit aceşti oameni aproape două milenii. Acceptând această ipoteză, justificăm şi încăpăţânarea cu care rudarii s-au declarat tot timpul „daci”, au vorbit numai limba română şi au avut mereu tradiţii identice cu cele ale majoritarilor (cu excepţia gurbanului, tradiţie întâlnită numai la rudarii turcani). La fel, are justificare statutul lor de oameni liberi în toată perioada medievală şi ulterior, cu totul diferit de cel al ţiganilor, în majoritate robi în această perioadă, aşa cum arată documentele. Chiar dacă nu sunt daci autohtoni, rudarii sunt o populaţie, adusă în Dacia de către romani imediat după cucerirea acestui teritoriu, naturalizată în Dacia Romană şi, în consecinţă, vorbitoare a unui grai românesc cu originea în graiurile latine sau autohtone definitivate şi vorbite încă din secolul I, deceniul al VII-lea în Dalmaţia şi Panonia”, opinează prof. dr. Lucian Cherata de la Craiova.

Istoricul Ion Chelcea ne semnalează că rudarii din două grupuri distincte ale lor mai sunt numiţi „Turcani” sau „Vlahuţi” după aria georgrafică sau sfera de influenţă în care au trăit strămoșii lor în trecut.

Mai multe voci autorizate ale Rudarilor și Băieșilor din România, dar și din Bulgaria, Serbia și Croația au susținut de-a lungul timpului că atribuirea în statistici a acestor subgrupuri etnice de limbă română la etnia rromă reprezintă un abuz și o formă de confiscare/manipulare identitară. Arătând preocupare pentru acest subiect sensibil, găsim potrivit să ne documentăm temeinic și în
detaliu asupra lui.

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual, fără abatere de la subiect:

1. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Rudari, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

2. Datele statistice, pe județe și localități, privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Rudari cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

3. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Băieși, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

4. Datele statistice, pe județe și localități, privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Băieși cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

5. Dacă la recensămintele populației României din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021 au fost înregistrate persoane cu apelativele Turcan, Vlahut, Dac sau cu derivate ale acestora. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să ne prezentați informațiile defalcat pe județe și localități.

6. Cum au ajuns apelativele Rudar și Vlahut în Nomenclatorul etniilor și limbilor materne aprobat și utilizat de Institutul Național de Statistică, Unitatea de coordonare și implementare a recensământului populației și locuințelor 2021 și dacă au fost sau nu consultate în legătură cu acest aspect autoritățile publice și organizațiile cetățenilor români din localitățile în care aceștia au fost înregistrați cu apelativele Rudar și, respectiv, Băieș.

Aceste informații ne sunt necesare pentru o înțelegere exactă a realităților etnice și lingvistice din teren, precum și în vederea organizării unor dezbateri publice privind drepturile persoanelor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc din afara granițelor țării, în special din statele vecine și Balcani.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Numărul și distribuția geografică a persoanelor înregistrate cu apelativele Rudari și Băieși la recensămintele generale ale populației României appeared first on AUR.

Adresată:  Domnului Tudorel ANDREI, Președinte al Institutului Național de Statistică

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 23/04/2024

Obiectul întrebării: Numărul pe localități al etnicilor Secui înregistrați la recensământul populației și locuințelor din România, runda 2020/2021 (RPL2021).

Stimate domnule Președinte,

Secuii sunt o etnie de origine turcică (nemaghiară), care a fost supusă unui proces intens de maghiarizare lingvistică.

În istoria veche și cea contemporană se atestă existența mai multor popoare care vorbesc o altă limbă decât cea a strămoșilor lor, adoptând idiomuri străine, cărora le-au conferit particularități distincte, astfel apărând etnolectele. A se vedea irlandezii vorbitori nativi de limbă engleză, evreii vorbitori nativi de limbă idiș (germanică), ladino/sefardă (latină), karaimă (turcică) sau romaniotă (grecească), grecii vorbitori nativi de limbă urumă (turcică), rromii vorbitori ai unor etnolecte românești sau maghiare etc., etc. Mulți cercetători afirmă că secuii vorbesc în prezent un etnolect propriu, de origine maghiară, care nu este identic cu limba maghiară standard vorbită de etnicii maghiari din Ungaria sau din alte state.

La recensământul organizat de autoritățile austro-ungare în anul 1850 au fost înregistrate în Transilvania 180 850 persoane de etnie secuiască, distinct de etnia maghiară.

În ultimele trei decenii chestiunea secuiască este speculată de către cercurile politice budapestane și entități asociative maghiare din România, de regulă finanțate de către Budapesta. Astfel, UDMR, entitate reprezentativă a minorității maghiare din țara noastră, a insistat asupra includerii etniei secuiești de origine turcică la aceeași rubrică/poziție cu etnia maghiară de origine ugro-finică în Nomenclatorul minorităților naționale utilizat la ultimul recensământ al populației României.

La 1 decembrie 2021, momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor din runda 2020/2021 (RPL2021), în România s-au declarat de etnie secuiască un număr de 53. 830 persoane.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți:

1. Numărul, defalcat pe localități, al etnicilor Secui înregistrați la recensământul populației și locuințelor din România, runda 2020/2021 (RPL2021).

• O statistică comparativă succintă privind persoanele de etnie secuiască din România înregistrate cu ocazia tuturor recensămintelor generale ale populației de după 1918.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamenară – Numărul pe localități al etnicilor Secui înregistrați la recensământul populației și locuințelor din România, runda 2020/2021 (RPL2021). appeared first on AUR.

Stimate domnule președinte,

Rezultatele recensământului general al populației României din anul 2021 au fost făcute publice și sunt dispobibile pe resursele de internet ale INS. Cu toate acestea, la capitolul apartenență națională/etnică și limbă maternă, nu toate datele sunt disponibile.
Nomenclatorul etniilor și limbilor materne aprobat și utilizat de Institutul Național de Statistică, Unitatea de coordonare și implementare a recensământului populației și locuințelor 20211
, cuprinde, la rubrica Rom (cod nivel 1 – 1200), ”etnonimul” Rudar (cod nivel 2 – 1214), ”etnonimul” Băieș (cod nivel 2 – 1202) iar în compartimentul rezervat limbilor materne, la rubrica Romani (cod nivel 1 – 1200), limba romani (cod nivel 2 – 1201). Rudarii și băieșii pot fi întâlniți în România, Ungaria, Bulgaria, Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina. Grupuri mai mici există în Macedonia de Nord, Grecia, Slovenia, Slovacia și Ucraina. Peste tot limba lor maternă este româna. În Bosnia și

Herțegovina aceștia sunt recunoscuți oficial, prin lege, ca minoritate națională română, iar limba lor maternă, româna, are statut oficial de limbă regională sau minoritară.
Potrivit Legii nr. 299/2007 cu privire la sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aceste persoane aparțin filonului lingvistic și cultural românesc. ”Există însă o diferenţă importantă între ţigani şi rudari. În primul rând, unele tradiţii şi obiceiuri ale rudarilor nu sunt şi ale ţiganilor. Apoi, rudarii nu ştiu ţigăneşte; limba
vorbită de ei e cea românească; unii sunt veniţi din Serbia şi, pe lângă limba românească, mai ştiu şi sârbeşte. Faptul nu trebuie trecut cu vederea, fiindcă dintre ţigani, numai din cei de vatră, așezaţi între români, au început să uite limba; ţiganii nomazi şi cei angajaţi la moşii, ţiganii de sălaş, nu şi-au uitat-o. Dacă rudarii ar fi fost ţigani, după cum trăiau ei în cete izolate, cu bordeiele lor în păduri, ar fi fost exclus să-şi piardă limba”, remarca în anul 1922, în revista Arhivele Olteniei, istoricul, etnograful, arheologul, antropologul și folcloristul Constantin S. NicolaescuPlopşor, membru corespondent al Academiei Române. Constantin S. Nicolaescu-Plopșor consideră că rudarii nu sunt ţigani ci români, punând în discuţie diferenţele de ordin cultural, etnografic, lingvistic, social etc. Sunt analizate şi alte argumente interesante consemnate de istorie, cum este faptul că rudarii nu au fost niciodată robi, ci oameni liberi care aveau obligaţia de a plăti o dare anuală către domnitor. La fel este pusă în discuţie atitudinea unanimă a rudarilor în a se declara „daci” şi nicidecum ţigani. La fel necunoaşterea limbii ţigăneşti de către această populaţie şi nici consemnări că ar fi cunoscut-o cândva.
Despre rudari, acelaşi cercetător mai spune că sunt şi în Bosnia sub numele de caravlahi („vlahi negri”, care pretind că sunt veniţi din România) şi în Slavonia sub numele de coritari. În Ungaria, aceeaşi populaţie poartă numele de băiaşi şi vorbesc aceeaşi limbă, adică un grai românesc asemănător celui vorbit şi de românii din Banat şi sudul Crişanei.
”Avansăm ipoteza că rudarii de astăzi sunt, de fapt, urmaşii acelor colonişti şi sclavi care practicau mineritul, aduşi în Dacia de către romani, vorbitori ai unei variante de latină vulgară care nu este altceva decât actualul grai românesc al rudarilor păstrat atât de bine datorită izolării în care au trăit aceşti oameni aproape două milenii.
Acceptând această ipoteză, justificăm şi încăpăţânarea cu care rudarii s-au declarat tot timpul „daci”, au vorbit numai limba română şi au avut mereu tradiţii identice cu cele ale majoritarilor (cu excepţia gurbanului, tradiţie întâlnită numai la rudarii turcani). La fel, are justificare statutul lor de oameni liberi în toată perioada medievală şi ulterior, cu totul diferit de cel al ţiganilor, în majoritate robi în această
perioadă, aşa cum arată documentele. Chiar dacă nu sunt daci autohtoni, rudarii sunt o populaţie, adusă în Dacia de către romani imediat după cucerirea acestui teritoriu, naturalizată în Dacia Romană şi, în consecinţă, vorbitoare a unui grai românesc cu originea în graiurile latine sau autohtone definitivate şi vorbite încă din secolul I, deceniul al VII-lea în Dalmaţia şi Panonia”, opinează prof. dr. Lucian
Cherata de la Craiova.

Istoricul Ion Chelcea ne semnalează că rudarii din două grupuri distincte ale lor mai sunt numiţi „turcani” sau „vlahuţi” după sfera de influenţă în care au trăit strămoșii lor în trecut.
Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual:

1. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Rudari, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.
2. Datele statistice privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Rudari cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.
3. Numărul persoanelor din România, pe județe și localități, care s-au declarat Băieși, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.
4. Datele statistice privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca Băieși cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.
5. Dacă la recensămintele populației României din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021 au fost înregistrate persoane cu apelativele Turcan și Vlahut sau cu derivate ale acestora.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Institutul Național de Statistică – Datele recensămintelor generale ale populației României privind persoanele care s-au declarat Rudari, respectiv, Băieși, și care este limba lor maternă declarată la recensăminte. appeared first on AUR.

De la:Dan TANASĂ, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş

Subiectul întrebării: Numărul secuilor din România

Stimate domnule Președinte,

Secuii (popular ”săcui”, în maghiară, ”székelyek”) sunt un grup etnografic din România care cultural s-a manifestat în județele Covasna, Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș. Se mai autodefinesc ca secui și locuitorii din câteva sate ale județelor Alba și Cluj (din fostul Scaun Secuiesc al Arieșului) și din județele Sibiu și Brașov.

Secuii vorbesc un dialect cu numeroase arhaisme și regionalisme. Nucleul ariei lor de locuire este regiunea din sud-estul Transilvaniei. La recensământul efectuat în perioada 18-27 martie 2002, doar 532 de persoane s-au declarat că aparțin minorității secuilor din România. A existat și la recensământul din 2011, posibilitatea ca etnicii maghiari să se declare secui și nu maghiari.

Guvernul României a stabilit în chestionarul de recensământ faptul că identitatea secuiască a fost inclusă în chestionar ca o subcategorie a minorităţii naţionale maghiare. Identitatea ceangăilor rămânând în mod justificat în continuare ca o subcategorie opţională a categoriei „alte naţionalităţi”. Mai exact, în nomenclatorul etniilor și al limbilor materne a fost structurată codificarea sub următoarea formă: la Nivel 1 – s-a stabilit codul 1100 Maghiar pentru ca la Nivelul 2 să existe opțiunile: 1101 Maghiar – 1102 Secui.

Cu toate acestea, în datele prezentate în mod public cu privire la rezultatele recensământului nu sunt prezentate și aceste subcategorii.

Așadar nu este cunoscut numărul exact al secuilor din România, putem crede chiar că în România nu mai există nici un secui conform cifrelor oficiale prezentate până în prezent. Cu toate acestea, cunoaștem numeroase cazuri concrete, cetățeni care s-au adresat Birourilor Parlamentare din țară și care au afirmat că la recensământ s-au declarat secui.

În acest context, domnule Președinte, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul exact al secuilor din România declarați la Recensământul din 2021, mai exact câte persoane au fost încadrate în codul 1102 – subcategoria secui?

2. Care este numărul exact al persoanelor din România care s-au identificat ca etnici „ceangăi” la recensământul din 2021, cod în nomenclator 3200 „Alte etnii” – 3201 „Ceangău”?

3. Câte persoane s-au declarat secui la Recensământul din 2011 și cum a evoluat această cifră în timp?

4. Din ce motiv nu au fost prezentate datele extinse ale recensământului cu privire la toate etniile, mai exact toate acele subcategorii din nomenclatorul etniilor? Vă rugăm să ne comunicați o statistică relevantă și cuprinzătoare cu toate etniile, respectiv subcategoriile acestora la nivel de țară.

The post Dan Tanasă – întrebare către Institutul Național de Statistică – Numărul secuilor din România appeared first on AUR.

Adresată: Dlui. Tudorel Andrei – președintele Institutului Național de Statistică

În atenția: Dlui. Lucian Alexandrescu – expert Direcția Diseminare Date Statistice

De către: Senator Claudiu Târziu

Data: 06/02/2024

Obiectul întrebării: Imigrația în România – completări (date definitive din 2022)

Stimate domnule Președinte,

Urmare a răspunsului Dumneavoastră nr. 4924/04.10.2023, la întrebarea pe care v-am adresat-o pe cale parlamentară, având nr. de înregistrare SGG – Departamentul pentru Relația cu Parlamentul 9660/14.09.2023, potrivit căruia datele pe care ni le-ați oferit privind numărul imigranților erau provizorii la nivelul anului 2022, iar datele definitive ale anului 2022 au fost disponibile la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut,

            Revin și vă adresez rugămintea de a ne transmite următoarele:

1. Componența, pe cetățenii, a imigranților pe anul 2022 – date definitive.

• Numărul celor reîntorși în România în 2022 – date definitive.

• Numărul cetățenilor români emigrați din România în anii de referință – 2018, 2019, 2020, 2021, 2022 – date definitive.

The post Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Imigrația în România – completări (date definitive din 2022) appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile   de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Statistici privind căsătoriile etnic mixte din România la recensămintele din 1992, 2002, 2011 și 2021.

Stimate domnule Președinte,

Coabitarea interetnică plasează țara noastră în rândul statelor care sunt un exemplu în ceea ce privește protecția minorităților naționale.

Dinamica familiilor interetnice reprezintă pentru România un subiect de interes deosebit, întrucât

Primele cinci cele mai numeroase etnii minoritare recunoscute din România sunt cea maghiară, rromă, ucraineană, germană și ruso-lipoveană.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

1. Care a fost numărul căsătoriilor mixte din România de la recensămintele din 1992, 2002, 2011 și 2021 în ordinea descrescătoare a naționalității consoartei/consortului (de exemplu: român-maghiar, român-german, român-rrom, maghiar-rrom, maghiar-german, rrom-german etc.).

• Distribuția geografică a familiilor mixte etnic pe unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I (comune, orașe, municipii) și de nivelul II (municipiul București și județe) constatată cu ocazia recensămintelor generale ale populației României din anii 1992, 2002, 2011 și 2021.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Institutul Național de Statistică – Statistici privind căsătoriile etnic mixte din România la recensămintele din 1992, 2002, 2011 și 2021. appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 04/10/2023

Obiectul întrebării: Datele recensămintelor generale ale populației României privind persoane aparținând minorității etnice găgăuze.

Stimate domnule președinte,  

Rezultatele recensământului general al populaței României din anul 2021 au fost făcute publice și sunt dispobibile pe resursele de internet ale INS. Cu toate acestea, la capitolul apartenență națională/etnică și limbă maternă, nu toate datele sunt disponibile.

Nomenclatorul etniilor și limbilor materne aprobat și utilizat de Institutul Național de Statistică, Unitatea de coordonare și implementare a recensământului populației și locuințelor 2021, cuprinde, la rubrica Alte etnii (cod nivel 1 – 3200), etnia Găgăuz (cod nivel 2 – 3203), iar la rubrica Alte limbi (cod nivel 1 – 3200), limba găgăuză (cod nivel 2 – 3203).

Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual:

1. Dinamica numerică a minorității găgăuze din România pe județe și localități, potrivit datelor recensămintelor populației României din 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.

2. Datele statistice privind limba maternă a persoanelor înregistrate ca găgăuzi cu ocazia recensămintelor din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011 și 2021.   

The post Boris Volosatîi – întrebare către Institutul Național de Statistică –  Datele recensămintelor generale ale populației României privind persoane aparținând minorității etnice găgăuze appeared first on AUR.