Țara noastră a ajuns într-un punct de cumpănă. Nu mai vorbim despre o simplă criză politică, despre un conflict între partide sau despre o dispută trecătoare între oameni aflați vremelnic în funcții. Vorbim despre o criză profundă de direcție, de sens și de responsabilitate. Vorbim despre ruptura tot mai mare dintre stat și popor.
România reală trăiește astăzi o dramă tăcută. Oamenii muncesc mai mult și rămân cu mai puțin. Pensionarii sunt împinși spre umilință. Tinerilor li se taie șansele, prin tăierea burselor și prin lipsa oricărei perspective. Antreprenorii români sunt sufocați de taxe, de birocrație și de un stat care nu îi sprijină, ci îi pedepsește pentru că produc. Fermierii români sunt abandonați. Economia încetinește. Consumul scade. Tot mai mulți români pleacă, pentru că în propria lor țară nu mai găsesc nici stabilitate, nici speranță.
Au promis stabilitate. Au livrat haos. Au promis reforme. Au livrat austeritate. Au promis competență. Au livrat improvizație, aroganță și ruptură totală de realitatea românilor.
În schimb, vedem cum acest guvern duce un război în numele unor pseudo-reforme pe care, în afară de USR, nimeni nu le înțelege și nimeni nu le cere.
Mai grav este că ni se cere să acceptăm acest declin ca pe o normalitate. Să acceptăm că nu sunt bani pentru pensii, pentru salarii, pentru educație, pentru sănătate, pentru familii, pentru categoriile vulnerabile, dar găsim bani pentru orice altceva, mai puțin pentru români.
Ni se spune că trebuie să strângem cureaua, în timp ce se pregătesc vânzări din patrimoniul strategic al statului, în timp ce resursele țării sunt puse pe masa negocierilor, iar viitorul economic al României este tratat ca o simplă contabilitate rece.
Aici trebuie spus limpede: România nu este un activ de lichidat. România este o națiune care trebuie reconstruită.
Nu lovești în pensionari, în elevi, în studenți, în profesori, în antreprenorii români și în capitalul românesc.
Este nevoie de ordine. Este nevoie de echilibru. Este nevoie de o reconciliere națională care să pună capăt acestei stări de conflict permanent, acestei dezbinări întreținută artificial, acestui haos ridicat la rang de guvernare.
Nu mai este timp de jocuri politice. Nu mai este timp pentru orgolii. Nu mai este timp pentru calcule mici, în timp ce țara este împinsă spre o criză mare. Este un moment de responsabilitate istorică.
AUR a venit cu soluții. Am propus măsuri concrete pentru reducerea deficitului, pentru creșterea capacității de producție a României, pentru stimularea economiei reale, pentru apărarea capitalului românesc și pentru protejarea categoriilor vulnerabile. Am fost ignorați. În schimb, ni s-a servit aroganță, sfidare și incompetență.
De aceea spun clar: acest guvern trebuie să plece!
Și pentru că această țară nu mai poate aștepta, pentru că românii nu mai pot fi sacrificați pe altarul incompetenței și al intereselor, AUR a făcut pasul firesc și necesar: am depus moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, alături de toți cei care înțeleg gravitatea momentului prin care trece România.
Nu din interesul unui partid, nu pentru un calcul politic, ci pentru că România are nevoie de o resetare profundă, de o viziune care să pună în centru omul, familia, munca, producția românească, demnitatea națională și interesul acestui popor.
Nu avem nevoie de conducători care administrează declinul. Avem nevoie de oameni care înțeleg că destinul României trebuie decis la București, în interesul românilor, nu în altă parte.
Voința poporului trebuie ascultată. Vocea românilor trebuie respectată. Țara aceasta trebuie reașezată pe temelii sănătoase: adevăr, muncă, competență, solidaritate și credință în propriile noastre forțe. România are resurse, are oameni capabili, are suflet. Ceea ce îi lipsește astăzi este o conducere care să fie în slujba ei.
A venit vremea reconcilierii. A venit vremea ca România să fie redată românilor.
Comments are closed