Situaţia românilor din Ucraina
În ciuda vizitelor făcute la Kiev de preşedintele Iohannis şi de premierul Ciolacu, în ciuda vizitei la Bucureşti a preşedintelui Zelenski şi a promisiunilor făcute de acesta, situaţia minorităţii româneşti din Ucraina nu s-a îmbunătăţit.
În continuare, există relatări despre recrutarea ”preferenţială” a tinerilor români în armata ucraineană, în continuare limba română este eliminată din şcoală, biserică şi administraţie şi numai reacţia vehementă a mediei din România a făcut ca statul vecin să respecte promisiunea făcută de Zelenski premierului Ciolacu în legătură cu eliminarea ideii neştiinţifice a existenţei unei aşa-zise ”limbi moldoveneşti” şi să oprească apariţia manualelor tipărite sub acest titlu.
De asemenea, continuă presiunile, intimidările, ameninţările, represiunea asupra ortodocşilor români. Pe 9 noiembrie, mănăstirea Bănceni – care găzduieşte copii orfani şi cu dizabilităţi, refugiaţi din zona de război şi soldaţi răniţi în luptele cu armata rusă (în spitalul Sf. Luca) – a fost înconjurată de forţe militare ucrainene, în condiţiile în care mitropolitul român Longhin Jar este târât într-un proces fără cauză, fiind acuzat că ”trădează” interesele statului ucrainean, pentru că îndrăzneşte să le predice enoriaşilor români în limba maternă.
Vlădica Longhin Jar a fost lăsat şi fără posibilitatea de a se apăra, deoarece unul dintre avocaţii săi a fost arestat, iar celălalt (un român) a fost otrăvit şi a murit în spital. La rândul său, mitropolitul Longhin Jar a acuzat, în trecut, în două rânduri, faptul că a fost otrăvit, fiind nevoit să plece în străinătate pentru a se recupera.
Aceste informaţii nu ne parvin doar din surse româneşti: chiar Alexei Arestovici, fostul consilier personal al preşedintelui Zelenski critică politica agresivă a acestuia la adresa bisericilor din Ucraina.
În calitate de secretar al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, le cer preşedintelui României, premierului Marcel Ciolacu şi Ministerului Afacerilor Externe să declanşeze o anchetă în legătură cu evenimentele sus-menţionate şi să ceară autorităţilor de la Kiev să ia, de urgenţă, măsurile necesare pentru a fi respectate drepturile minorităţii româneşti din Ucraina, aşa cum Ucraina s-a angajat să o facă, atunci când şi-a anunţat intenţia de a se încadra pe traseul integrării în instituţiile euro-atlantice.
