Deputatul AUR, Florin Popovici, atrage atenţia că PSD, PNL, USR şi UDMR nu pot fugi de răspunderea pentru rezultatele economice ale României, după ce au guvernat împreună şi au susţinut măsurile care au dus la taxe mai mari, inflaţie ridicată, scădere economică şi pierderi de miliarde de euro din PNRR. Acesta arată că nota de plată a deciziilor luate de fosta coaliţie este achitată de români şi de mediul privat, în timp ce reformele necesare sunt amânate.
“Retragerea miniştrilor PSD din Guvern, pe 23 aprilie, şi moţiunea de cenzură adoptată pe 5 mai nu şterg răspunderea pentru ceea ce s-a întâmplat înainte. Rezultatele economice din 2026 au fost decise în 2025, de o coaliţie în care PSD, PNL, USR şi UDMR au guvernat împreună. Potrivit Comisiei Europene, ajustarea s-a făcut prin pachetele adoptate până în septembrie 2025: majorări de taxe şi îngheţarea salariilor şi pensiilor. Fiecare dintre cele patru partide le-a votat şi răspunde pentru consecinţele lor.
Consecinţele se văd în datele europene. Potrivit Eurostat, economia României a scăzut în trimestrul al doilea din 2026 cu 2% faţă de anul trecut. Dintre statele UE care au raportat date, doar România şi Irlanda au înregistrat scădere. Comisia Europeană a redus prognoza de creştere pentru acest an de la 1,1% la 0,1%. În august, România a avut cea mai mare inflaţie din UE, 6,3%, aproape dublu faţă de media europeană de 3,2%. Investitorii au înţeles mesajul: potrivit BNR, investiţiile străine directe au scăzut în primele şapte luni cu 77%, la 1,1 miliarde de euro.
Nici la deficit coaliţia nu are de ce să se laude. Potrivit Eurostat, România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Scăderea din 2026 a fost plătită de cetăţeni şi firme, nu de stat: Comisia Europeană arată că ajustarea vine din creşterea veniturilor cu 1,4% din PIB, prin taxe majorate, în timp ce cheltuielile publice scad cu doar 0,3% din PIB. Reformele pe partea de cheltuieli au fost amânate. O parte din ajustare a făcut-o inflaţia: veniturile statului cresc odată cu preţurile, în timp ce salariile bugetarilor şi pensiile au rămas îngheţate. La scumpirea petrolului provocată de războiul din Orientul Mijlociu, Guvernul a respins iniţial reducerea accizelor şi a reacţionat abia la sfârşitul lui martie, doar la motorină, în timp ce Spania, Italia sau Portugalia le-au redus.
Cel mai grav capitol este PNRR. Potrivit Comisiei Europene, valoarea planului României a scăzut de la 28,5 la 20,1 miliarde de euro, pentru că împrumuturile au fost reduse de la 14,9 la 6,5 miliarde, după ce proiectele nu mai puteau fi finalizate la timp. Chiar şi din banii nerambursabili rămaşi, bilanţul prezentat de Guvern pe 1 septembrie estimează o pierdere de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Aproximativ 770 de milioane se pierd pentru că PSD, PNL, USR şi UDMR nu s-au înţeles asupra legii salarizării până la 31 august, iar Preşedintele României a declarat că partidele şi-au asumat împreună această pierdere. Aceeaşi reformă a salarizării este şi una dintre condiţiile impuse de Comisia Europeană în procedura de deficit excesiv. Alte aproximativ 410 milioane provin din cererea de plată nr. 3, moştenite de la guvernările PSD-PNL anterioare, iar circa 50 de milioane sunt legate de decarbonizare. Alte 860-870 de milioane de euro sunt în risc la ultima cerere de plată.
Guvernul prezintă mutarea proiectelor în programul SAFE şi în fondurile de coeziune drept o salvare. Nu este. Fondurile de coeziune sunt limitate, aşa că fiecare spital mutat din PNRR ia locul unui alt proiect care nu se mai face, iar coeziunea cere şi cofinanţare de la bugetul de stat. Cele circa 4,2 miliarde de euro mutate în SAFE rămân împrumuturi, care cresc datoria publică, şi nu mai pot fi folosite pentru apărare, scopul pentru care a fost creat programul.
Bugetul pe 2026 a fost adoptat, în cuvintele Consiliului Fiscal, “cu întârziere considerabilă”, pe fondul dificultăţilor de funcţionare a coaliţiei. Comisia Europeană estimează că datoria publică va urca de la 59,3% din PIB în 2025 la 63,4% în 2027, în principal din cauza deficitelor primare şi a dobânzilor. Toate cele trei agenţii internaţionale de rating menţin România la un pas de categoria “junk”, cu perspectivă negativă, şi invocă explicit instabilitatea politică.
Românii au plătit în acest an taxe mai mari, preţuri mai mari şi o economie în scădere. Partidele care au guvernat împreună în 2025 nu pot pretinde acum că nu au legătură cu aceste rezultate. Bugetul pe 2027 trebuie construit pe cifre reale şi pe reformele amânate, nu pe noi poveri pentru contribuabili”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.
