Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu (grupul ECR) atrage atenția asupra lipsei de transparență și a lipsei de asumare din partea Consiliului European în legătură cu procedurile folosite pentru adoptarea acordului comercial UE-Mercosur.

În luna ianuarie 2026, eurodeputatul a adresat Consiliului o întrebare prioritară cu solicitare de răspuns scris (P-000137/2026) referitoare la justificarea juridică și procedurală a utilizării unei proceduri scrise de urgență la nivel ministerial pentru cel mai mare acord comercial din istoria Uniunii Europene. După mai bine de nouă luni de așteptare, răspunsul primit pe 21 septembrie 2026 oferă o abordare pur formală și evită clarificările solicitate.

Care au fost întrebările adresate Consiliului în ianuarie 2026?

La 14 ianuarie 2026, Georgiana Teodorescu a solicitat Consiliului explicații concrete cu privire la modul în care s-a aprobat decizia la nivel ministerial:

1. Dacă decizia de utilizare a procedurii scrise a fost luată la nivelul Coreper (Comitetul Reprezentanților Permanenți) sau la nivel ministerial și dacă aceasta s-a făcut cu unanimitate, așa cum prevede articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Consiliului.
2. Cum justifică Consiliul caracterul de urgență în acest caz specific și imposibilitatea de a organiza o reuniune cu prezență fizică a Consiliului de Miniștri pentru un acord comercial de o asemenea amploare.

Anatomiile unui răspuns superficial: Nouă luni de așteptare pentru patru fraze

Răspunsul transmis de Consiliu la 21 septembrie 2026 ignoră fondul celor două întrebări centrale:

• Ocolirea regulilor de unanimitate: Consiliul menționează doar că la 9 ianuarie 2026 Coreper II a decis, „cu majoritatea calificată necesară”, să utilizeze procedura scrisă pentru semnarea și aplicarea provizorie a acordului. Cu toate acestea, Consiliul evită să clarifice dacă la nivel ministerial decizia de a recurge la procedura scrisă a respectat cerința legală de unanimitate.
• „Urgența” invocată în mod circular: În loc să ofere motive obiective pentru imposibilitatea de a reuni miniștrii statelor membre într-o ședință fizică, Consiliul s-a limitat la a afirma că procedura scrisă a fost utilizată „având în vedere data iminentă a semnării acestora” (stabilită pentru 17 ianuarie 2026 la Asunción, Paraguay). Pratic, urgența a fost justificată prin faptul că semnarea fusese deja programată.

„Este inacceptabil ca pentru un acord de o asemenea importanță strategică și economică pentru cetățenii europeni, deciziile să fie luate pe repede înainte, prin proceduri scrise, evitându-se dezbaterea publică și ministerială directă. Faptul că a fost nevoie de nouă luni pentru ca Consiliul să ofere un răspuns de câteva rânduri, care doar trece în revistă cronologia evenimentelor fără să răspundă la nicio întrebare de fond, arată o lipsă de respect față de controlul democratic exercitat de Parlamentul European. Cetățenii europeni au dreptul să știe dacă regulile procedurale au fost respectate cu strictețe și care au fost motivele reale din spatele acestei grabe”, a spus Georgiana Teodorescu.