Parlamentul European

Gheorghe Piperea: Comitetul European al Regiunilor – între reprezentarea autorităților locale și confiscarea politică de către partidele “pro-europene”

Într-o analiză critică a modului în care funcționează instituțiile europene, eurodeputatul AUR, Gheorghe Piperea, candidat oficial pentru Primăria Generală a Bucureștiului, atrage atenția asupra rolului și modului de desemnare a reprezentanților României în Comitetul European al Regiunilor (CoR). Creat pentru a asigura reprezentarea intereselor regiunilor și comunităților locale în procesul decizional european, acest organism ar trebui să fie o voce autentică a aleșilor locali la Bruxelles. În opinia eurodeputatului AUR, însă, mecanismul de desemnare a reprezentanților României ridică serioase semne de întrebare privind transparența, pluralismul politic și reprezentativitatea. Gheorghe Piperea arată că instituția a ajuns să fie folosită ca instrument de distribuire a unor funcții și avantaje către persoane apropiate cercurilor politice de putere, în detrimentul interesului comunităților locale pe care ar trebui să le reprezinte.

“O instituție confiscată de sinecuriștii radicali pro-europeni : Comitetul European al Regiunilor

Una dintre instituțiile birocratice cu rol consultativ ale Uniunii Europene este Comitetul European al Regiunilor (CoR), creat prin Tratatul de la Maastricht și funcțional din 1994. Are sediul într-o clădire lipită de clădirea Parlamentului European din Bruxelles. Teoretic, acest CoR reprezintă interesele autorităților locale și regionale din statele membre: este „vocea regiunilor și orașelor” în UE, având drept de intervenție în procesul legislativ european prin emiterea de avize (opinii) referitoare la propunerile care au impact local sau regional.

Reamintesc că Uniunea Europeană are doi co-legiuitori direcți, Consiliul European (compus din reprezentanții guvernelor statelor membre) și Parlamentul European (compus din euro-parlamentari aleși prin vot direct și universal de cetățenii statelor membre). Dar parlamentele naționale ale statelor membre au un indirect drept de legiferare europeană, întrucât sunt consultate înainte de legiferarea europeană și pot avea obiecții care să altereze propunerile de legiferare europene sau chiar să le blocheze, prin veto. Este important de spus că, într-o manieră care a schimbat total voința originară a fondatorilor UE, Comisia Europeană a devenit, pas cu pas, singura instituție îndrituită de a propune legi europene. Noi, euro-parlamentarii, nu avem drept de inițiativă legislativă, așa cum au parlamentarii europeni. În orice caz, este important de subliniat rolul (indirect, dar indubitabil) de co-legiuitor european al parlamentelor naționale, căci Tratatul UE impune, în primul articol, principiul reprezentativității, al transparenței decizionale și al apropierii deciziei de cetățean. Democrația este pentru popor, iar nu pentru elite ne-mandatate sau birocrație.   

Din această perspectivă, rolul Comitetului European al Regiunilor ar putea să fie ceva mai mult decât o decorație de pus la panoplie.

În teorie, Comisia Europeană și Consiliul UE trebuie să solicite avizul CoR înainte de a decide în domenii precum: coeziunea economică, socială și teritorială, fondurile structurale (inclusiv FEDR și FSE), ocuparea forței de muncă și politica socială, educația, tineretul, formarea profesională, cultura și sportul, mediul, energia și schimbările climatice, transporturile, rețelele transeuropene și sănătatea publică.

CoR poate propune politici sau introduce teme pe agenda UE.

Cel mai important rol al CoR este monitorizarea subsidiarității.

CoR verifică respectarea principiului conform căruia deciziile trebuie luate cât mai aproape de cetățean. CoR poate sesiza Curtea de Justiție a UE în caz de încălcare a drepturilor sale ori a principiului subsidiarității (drept introdus prin Tratatul de la Lisabona).

Avizele CoR nu sunt obligatorii, dar sunt luate în considerare în procesul legislativ.

Activitatea CoR se desfășoară în 6 comisii specializate, care pregătesc avizele, și în 6 sesiuni plenare.

CoR are 329 de membri titulari și tot atâția supleanți din cele 27 de state membre.

Și acum, tema enunțată în titlu …

România are în CoR 15 membri titulari și 15 membri supleanți, cu mandate de 5 ani. Ei nu sunt aleși de popor, ca euro-parlamentarii, ci desemnați dintre aleșii locali, dar nu oricum, ci prin intermediul unor … ONG – uri.

Este vorba de uniunea consiliilor județene, asociația municipiilor, asociația orașelor și asociația comunelor.

Prima entitate desemnează 6 titulari și 6 supleanți. Celelalte entități, câte 3 + 3.

Desemnarea se face după regulile statutare ale acestor ONG – uri, dar regula este că nimic din ceea ce este priponit în „cordonul sanitar” nu poate contamina această elită de reprezentanți ai regiunilor României în CoR.

Așa se face că acești reprezentanți sunt mereu și mereu de la partidul unic sekurist psdpnlusrudmr.

Îi „avem” acolo pe Olguța Vasilescu, Boc, Ciucu și colegii lor de elită …

(în rest, chiar nu știe nimeni cine sunt ceilalți reprezentanți și cu ce se ocupă acolo – dacă se ocupă cu ceva …) Interesant este acești reprezentanți sunt aprobați, ca listă, de guvernul român, după care numirea oficială este făcută de Consiliul UE (compus din reprezentanții guvernelor naționale).

Deși nu sunt remunerați cu un salariu de la UE, acești reprezentanți au, totuși, dreptul la diurne și la rambursarea cheltuielilor de deplasare și, în plus, pot primi remunerații suplimentare de la ONG – urile care îi trimit la Bruxelles.

Apropo de asta, poate nu știați: cele 4 entități au bugete consistente, pe care le acoperă din taxele și impozitele noastre locale. De exemplu, pe anul 2025, Asociația Municipiilor, dominată de Olguța Vasilescu, Boc și Ciucu, a avut un buget de 2,5 milioane de euro, din care peste 60% s-a cheltuit cu formarea și perfecționarea funcționarilor. Atât de bine s-au profesionalizat acești funcționari, că mai mult de 2/3 din comunele și orașele României sunt în insolvență (sau pe acolo). Una dintre primăriile aflate în pragul insolvenței, conform declarațiilor „edilului”, este chiar Primăria Capitalei …

Ca o concluzie, în loc ca această instituție birocratică să fie utilizată la maximul capacităților și competențelor pe care i le acordă tratatele, în România s-a operat o frumoasă confiscare a unor sinecuri.

Mai multe din
Parlamentul European
AUR luptă pentru o Românie unită, liberă și demnă.
Interesele românilor pe primul loc!
In accordance with Article 5(2) of the Regulation on the statute and funding of European political parties and European political foundations, the party’s representation in the European Parliament consists of 3 Members of the European Parliament, of whom 1 is woman and 2 are men.
© 2026 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate drepturile rezervate.