Războiul dintre Ucraina și Rusia lovește în fermierii români.
Încă de la începutul războiului, România a ajutat Ucraina în toate domeniile în care a putut, fără să ceară nimic în schimb.
Am primit milioanele de refugiați cu larga participare a poporului roman, care a dat dovadă de ospitalitate și de omenie.
Dintre acești refugiați, o parte au ales să rămână în țara noastră și beneficiază de sume substanțiale alocate de către statul român pentru întreținerea lor.
România a permis tranzitarea teritoriului național de către convoaiele cu ajutoare umanitare și armament venite din Europa. Ne-am pus la dispoziție porturile maritime și fluviale pentru ca Ucraina să își poată vinde cerealele.
Am dat permisiunea camioanelor încărcate cu cereale din Ucraina să treacă pe șoselele noastre înspre Europa. În urma acestui trafic intens și de mare tonaj, în afara de aglomerație, șoselele au suferit avarii și serioase degradări.
În realitate însă, o parte din produsele agricole provenite din Ucraina, precum cerealele, laptele, ș.a., care au primit permisiunea să tranziteze teritoriul țării noastre, nu au mai părăsit țara noastră, ajungând să fie comercializate pe piața românească, în mod ilegal.
Fiind scutite de taxe vamale și având costuri de producție mai mici, aceste produse au dezechilibrat piața autohtonă, aducând grave prejudicii fermierilor români.
Conținuturile ridicate de pesticide, insecticide și conservanți fac ca produsele ucrainene să fie neconforme, normativele din Ucraina fiind diferite de cele din U.E. Din această cauză, cerealele ucrainene sunt folosite în țările U.E. cu precădere la hrana animalelor.
Fermierii români au fost afectați în anul trecut de efectele secetei, de scumpirea carburanților și a îngrășămintelor. Mulți nu și-au putut acoperi prețurile de producție. Cei care nu au avut spații de depozitare au vândut cerealele direct la recoltare. Cei care au spații de depozitare și uscare, constată acum că prețul cerealelor este mai mic decât atunci când au fost recoltate, lucru care este total nefiresc datorită costurilor intervenite cu depozitarea și uscarea.
Situația este asemănătoare și în cazul producătorilor de lapte. Laptele neconform venit din Ucraina și mai nou din Bielorusia, care trece granița prin Republica Moldova în România, este preferat de procesatorii din țara noastră.
Este de prisos să menționez că marile fabrici de procesare nu aparțin românilor și au ca interes doar obținerea unui profit cât mai mare.
În aceste condiții de concurență neloială, fermierilor români le sunt anulate contractele de achiziție a laptelui de către procesatori, dacă nu acceptă prețurile impuse de aceștia.
În această perioadă, fermierii români care s-au asociat în cooperative și livrează cantități mari de lapte primesc între 1,4 și 2 lei pe litrul de lapte. Fermierii mici primesc chiar mai puțin decât atât. Vara, prețul laptelui va scădea.
Vedeți cu toții care este diferența dintre 1,4 lei pe litrul de lapte, cât primește un producător și cât plătește cumpărătorul.
Această diferență este profitul procesatorilor și al supermarketurilor, ai căror proprietari în majoritate nu sunt români.
Fermierii din țara noastră trebuie ajutați, trebuie sprijiniți de stat. În primul rând, statul trebuie să urmărească traseul produselor ucrainene care intră pe piața românească și să ia măsuri.
În al doilea rând, fermierii români trebuie să primească compensații din partea statului român și al Uniunii Europene.
În acest moment, cumpărăm din import peste 80% din hrana noastră, pe banii luați cu împrumut.
Este un interes strategic național să păstrăm în activitate fermierii români care, ca prin minune, s-au încăpățânat să reziste până acum.
Nu există răspunsuri