
România este ultima în Uniunea Europeană la finanțarea cercetării și dezvoltării, cu numai 0,46% din PIB alocat în 2024, față de media europeană de 2,24%. În loc să corecteze acest decalaj, Guvernul propune, prin prima rectificare bugetară din 2026, reducerea cu 77,085 milioane de lei a creditelor bugetare destinate cercetării fundamentale și cercetării-dezvoltării. În același timp, învățământul pierde aproximativ 305 milioane de lei din alocările bugetare ale Ministerului Educației și Cercetării.
În medicină, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” derulează proiectul CANTAVAC 2.0, destinat dezvoltării cercetării pentru vaccinuri, seruri și alte medicamente biologice. Proiectul, cu o valoare totală de aproximativ 445,9 milioane de lei și termen de finalizare în decembrie 2029, urmărește dezvoltarea capacităților de cercetare și a unor tehnologii avansate pentru produse biologice. Printre rezultatele urmărite se numără obținerea la scară pilot a unui reasortant de virus gripal pe culturi celulare, dezvoltarea unui anticorp monoclonal terapeutic și implementarea unei biobănci pentru stocarea materialului biologic.
La Timișoara, centrul de cercetare OncoGen dezvoltă cercetări în imunoterapii și terapii celulare avansate împotriva cancerului. Proiectul REAKT, coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, a urmărit dezvoltarea unei abordări inovatoare de imunoterapie oncologică, bazată pe activarea celulelor imune ale pacientului. Proiectul a beneficiat de finanțare prin PNRR și a avut ca obiective validarea preclinică a tehnologiei, transferul de expertiză și dezvoltarea unor soluții cu potențial de aplicare medicală.
În cercetarea tehnologică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare din Cluj-Napoca lucrează în domenii precum materialele funcționale, energia și bioeconomia, prin programul MAT-EN-BIO. La Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă din Petroșani, programul EXH2 vizează expertizarea exploziilor și dezvoltarea soluțiilor de securitate industrială, inclusiv pentru tehnologii în care este utilizat hidrogenul.
În județul Iași, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură desfășoară activități de ameliorare a speciilor pomicole și de conservare a resurselor genetice. La Sârca funcționează pepiniera stațiunii, iar cercetarea include crearea unor soiuri de cireș, vișin și nuc, adaptate condițiilor climatice și cu rezistență la boli și dăunători.
Cercetătorii păstrează o colecție națională de cireș cu 550 de soiuri, elite, hibrizi și populații locale, precum și o colecție de vișin cu 121 de soiuri, hibrizi și biotipuri locale. Aceste resurse reprezintă baza unor programe de ameliorare care pot oferi pomicultorilor material genetic valoros și soiuri adaptate condițiilor din România.
Aici se vede diferența dintre o cheltuială bugetară și o investiție în economia națională. Conservarea patrimoniului genetic, testarea soiurilor și dezvoltarea tehnologiilor pomicole presupun muncă de cercetare desfășurată pe parcursul mai multor ani. Rezultatele pot ajunge în livezi, în pepiniere și în activitatea producătorilor români.
Reducerea bugetară anunțată de Guvern ridică o problemă de transparență. Este necesar ca Ministerul Educației și Cercetării să precizeze ce programe și instituții sunt afectate, ce obligații de plată rămân de onorat și ce măsuri sunt prevăzute pentru continuarea activităților de cercetare.
Solicit publicarea unei situații detaliate a reducerilor bugetare, cu identificarea instituțiilor beneficiare, a programelor vizate și a sumelor diminuate. Solicit, de asemenea, clarificarea modului în care sunt protejate proiectele aflate în derulare și dacă există riscuri pentru respectarea termenelor contractuale sau pentru utilizarea fondurilor europene.
România are cercetători, institute și proiecte în domenii esențiale pentru sănătate, energie și industrie. Ceea ce trebuie să explice Guvernul este dacă politica sa bugetară susține dezvoltarea acestor capacități sau le reduce perspectivele.