Alexandru BORDIAN – Întrebare – Criteriile de stabilire și cele de repartizare, fundamentarea și transparența alocării fondurilor bugetare destinate organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în anul 2026

Adresată: Domnului Dan REȘITNEC, Secretar general al Guvernului

De către: Deputat Alexandru BORDIAN,circumscripția nr. 18 Galați

Obiectul întrebării: Criteriile de stabilire și cele de repartizare, fundamentarea și transparența alocării fondurilor bugetare destinate organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în anul 2026.

Domnule Secretar general al Guvernului,

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 nr. 43/2026 au fost prevăzute, la bugetul Secretariatului General al Guvernului, fonduri destinate sprijinirii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 216/2026 a fost aprobat modul de repartizare a sumelor, în cuantum total de 266.728.000 lei, între 20 de organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Potrivit anexei la hotărâre, repartizarea a fost aprobată în ședința plenară a Consiliului Minorităților Naționale din data de 31 martie 2026.

În același timp, cadrul instituțional aplicabil prevede că Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) asigură coordonarea activității Consiliului Minorităților Naționale (CMN), iar CMN are rol consultativ în relația Guvernului cu organizațiile legal constituite ale cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Analiza datelor publicate în anexa la HG nr. 216/2026 ridică însă o serie de întrebări legitime cu privire la criteriile efectiv utilizate pentru stabilirea cuantumului acordat fiecărei organizații.

Astfel, raportând suma alocată fiecărei organizații la numărul de persoane aparținând respectivei minorități indicat în anexă, rezultă diferențe foarte mari ale finanțării teoretice per capita. De exemplu, pentru anul 2026 rezultă aproximativ:

  • 57,78 lei/persoană pentru populația de etnie maghiară;
  • 64,09 lei/persoană pentru populația de etnie romă;
  • 412,34 lei/persoană pentru populația de etnie ucraineană;
  • 492,72 lei/persoană pentru populația de etnie turcă;
  • 606,64 lei/persoană pentru populația de etnie tătară;
  • 762,92    lei/persoană    pentru    populația    de    etnie    ruso-lipovenească;
  • 858,71 lei/persoană pentru populația de etnie slovacă;
  • 878,00 lei/persoană pentru populația de etnie sârbă;
  • 922,66 lei/persoană pentru populația de etnie germană;
  • 961,81 lei/persoană pentru populația de etnie cehă;
  • 963,32 lei/persoană pentru populația de etnie italiană;
l1.402,72lei/persoană pentru populația de etnie croată;
l1.590,88lei/persoană pentru populația de etnie bulgară;
l3.266,52lei/persoană pentru populația de etnie poloneză;
l3.724,76lei/persoană pentru populația de etnie evreiască;
4.945 lei/persoană pentru populația de etnie greacă;
5.597,67lei/persoană pentru populația de etnie ruteană;
6.476,69lei/persoană pentru populația de etnie macedoneană;
8.843,58lei/persoană pentru populația de etnie albaneză;
9.510,02lei/persoană pentru populația de etnie armeană.

Prin urmare, raportul dintre finanțarea calculată per capita pentru aceste categorii ajunge la peste 160:1. Discrepanța cifrelor și diferența de tratament aplicat fiecărei organizații este atât de evidentă încât este legitim să ne întrebăm care au fost criteriile pentru stabilirea cuantumului sumelor alocate și dacă nu cumva fiecare organizație membră a CMN își stabilește, discreționar, după criterii proprii sau aleatoriu cuantumul sumelor care să-i fie repartizate de la bugetul de stat.

Precizez că această comparație, în opinia mea, nu presupune că finanțarea organizațiilor minorităților trebuie, în mod necesar, să fie strict

proporțională cu numărul membrilor comunității, însă nici nu poate face abstracție de talia demografică a fiecărei minorități. Organizațiile pot avea nevoi instituționale, culturale, educaționale și patrimoniale diferite. Tocmai de aceea este însă necesar ca criteriile obiective care justifică diferențele de finanțare să fie cunoscute, verificabile și aplicate în mod transparent și previzibil.

Problema prezintă și o evidentă dimensiune constituțională. Art. 6 alin.

(2) din Constituția României prevede că măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile egalității și nediscriminării în raport cu ceilalți cetățeni români. Art. 16 alin.

(1) stabilește că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

În aceste condiții, consider necesar să fie cunoscute în mod precis care sunt criteriile și formula în baza cărora au fost stabilite sumele acordate fiecărei organizații, precum și în ce măsură diferențele rezultate sunt fundamentate prin criterii obiective și verificabile.

Mai mult, în condițiile în care CMN este format din câte trei reprezentanți ai fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament, iar repartizarea din 2026 a fost aprobată de plenul CMN, este necesară clarificarea modului în care au fost prevenite eventualele conflicte între calitatea de reprezentant al unei organizații beneficiare și participarea la procesul decizional privind repartizarea fondurilor publice.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit respectuos să îmi comunicați:

  1. Care este formula exactă, criteriul sau metodologia în baza căreia au fost stabilite, pentru anul 2026, sumele individuale alocate celor 20 de organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Vă rog să indicați distinct toate criteriile utilizate – demografice, istorice, instituționale, culturale, patrimoniale, privind activitatea organizației, execuția bugetară a anilor precedenți sau orice alte criterii – și ponderea fiecărui criteriu în determinarea sumei finale.
  • Dacă există o formulă matematică sau o metodologie scrisă care permite reproducerea independentă a cuantumului alocat fiecărei organizații. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să transmiteți metodologia integrală, inclusiv formulele,

ponderile, indicatorii utilizați și valorile introduse în calcul pentru fiecare organizație. În cazul unui răspuns negativ, vă rog să explicați în baza căror elemente obiective și verificabile au fost stabilite cuantumurile individuale.

  • În ce măsură numărul persoanelor aparținând fiecărei minorități constituie un criteriu de repartizare a fondurilor. Vă rog să precizați dacă datele recensământului populației au avut un rol direct în calculul sumelor și, dacă da, care este ponderea acestui criteriu.
  • Cum se justifică diferențele foarte mari ale finanțării calculate per capita. În particular, vă rog să explicați diferențele dintre organizațiile care, raportat la populația minorității indicată în anexa la HG nr. 216/2026, beneficiază de câteva zeci de lei/persoană și organizațiile pentru care rezultă câteva mii de lei/persoană. Vă rog să precizați dacă aceste diferențe sunt rezultatul unor criterii obiective prestabilite sau al unor niveluri istorice de finanțare.
  • În cazul în care repartizarea din 2026 are la bază, integral sau parțial, nivelurile de finanțare din anii precedenți, care au fost criteriile inițiale prin care au fost stabilite respectivele niveluri. Vă rog să prezentați, pentru fiecare dintre cele

20 de organizații, evoluția sumelor aprobate în perioada 2021–2026 și criteriile utilizate în fiecare etapă.

  • Care este rolul exact al Consiliului Minorităților Naționale în stabilirea repartizării și care este rolul Secretariatului General al Guvernului și al Departamentului pentru Relații Interetnice în verificarea și aprobarea acesteia. Vă rog să precizați dacă SGG/DRI verifică anterior aprobării repartizării respectarea unor criterii obiective, uniforme și verificabile și dacă poate respinge sau solicita revizuirea unei propuneri formulate de CMN.
  • Ce documente au stat efectiv la baza repartizării aprobate în ședința plenară a CMN din 31 martie 2026. Vă solicit să îmi transmiteți, în măsura în care sunt documente publice:
    • convocatorul ședinței;
    • ordinea de zi;
    • procesul-verbal/minuta ședinței;
    • propunerea inițială de repartizare;
    • eventualele variante succesive ale repartizării;
    • fundamentările transmise de organizații;
    • criteriile sau metodologia utilizată;
    • rezultatul votului pentru repartizare;
    • eventualele amendamente, obiecții sau opinii separate;
  • orice document de analiză întocmit de DRI sau SGG.
  • Dacă au participat la deliberarea și aprobarea repartizării reprezentanții unor organizații care erau direct beneficiare ale sumelor repartizate. În caz afirmativ, vă rog să precizați:
  • dacă au existat declarații privind eventuale conflicte de interese;
  • dacă reprezentanții organizațiilor beneficiare au participat la vot;
  • dacă regulamentul CMN conține reguli privind abținerea sau recuzarea în asemenea situații;
  • dacă există procese-verbale sau alte documente care permit verificarea acestor aspecte.
  • Dacă sunt publice criteriile în baza cărora o organizație poate primi o sumă semnificativ mai mare sau mai mică decât o altă organizație raportat la numărul persoanelor aparținând minorității respective. Dacă aceste criterii există, vă rog să le publicați într-o formă care să permită oricărui cetățean să reproducă sau să verifice modul de calcul.
  1. Dacă a fost efectuată, anterior aprobării repartizării pentru 2026, o analiză privind compatibilitatea criteriilor de alocare cu art. 6 alin. (2) și art. 16 alin.

(1) din Constituția României. În cazul unui răspuns afirmativ, vă solicit să transmiteți analiza, avizul sau punctul de vedere juridic relevant. În cazul unui răspuns negativ, vă rog să explicați dacă SGG consideră că o asemenea analiză nu este necesară și care sunt argumentele juridice în acest sens.

  1. Dacă Secretariatul General al Guvernului consideră că actualul mecanism de repartizare oferă garanții suficiente împotriva acordării unor avantaje financiare diferențiate fără criterii obiective, transparente și verificabile. Vă rog să precizați concret care sunt aceste garanții.
  1. Dacă Guvernul intenționează să instituie, pentru exercițiile bugetare viitoare, o metodologie publică și predictibilă de repartizare a fondurilor, care să includă criterii cuantificabile și verificabile și să permită compararea anuală a modului în care acestea sunt aplicate. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să indicați calendarul și măsurile avute în vedere.
  1. Dacă, în vederea consolidării transparenței și a controlului parlamentar, Secretariatul General al Guvernului intenționează sau nu să publice anual, pentru fiecare organizație beneficiară:
    1. numărul de persoane din comunitatea respectivă utilizat în fundamentare;
  • criteriile aplicate;
    • formula de calcul;
    • suma solicitată;
    • suma aprobată;
    • suma efectiv plătită;
    • execuția sumelor din anul precedent;
    • justificarea eventualelor diferențe semnificative față de alocarea precedentă?
  1. Vă rog să precizați dacă apreciați că actualul mecanism de repartizare poate fi îmbunătățit prin introducerea unei componente de finanțare proporțională cu numărul persoanelor aparținând fiecărei minorități, completată, după caz, de o componentă fixă destinată costurilor instituționale și de criterii obiective privind activitatea culturală și identitară.
Distribuie acest articol!

Comments are closed

MAI MULTE ARTICOLE