
Deputatul AUR Dan Tanasă critică proiectul de strategie al Guvernului privind prevenirea extremismului în şcoli, acuzând Ministerul Educaţiei că transformă naţionalismul şi patriotismul în presupuse vulnerabilităţi, în timp ce problemele grave ale sistemului de învăţământ rămân nerezolvate. Acesta atrage atenţia că, în loc să asigure siguranţa elevilor, să combată violenţa şi traficul de droguri din şcoli şi să protejeze studentele de abuzuri, ministerul propune mecanisme de monitorizare a radicalizării, care riscă să transforme exprimarea identităţii naţionale într-un motiv de suspiciune.
“Ministerul Educaţiei a ajuns să caute “extremişti” printre elevi, în loc să le asigure manuale, profesori plătiţi decent şi şcoli în care copiii să fie în siguranţă. Proiectul de strategie al Guvernului admite singur că în România nu există extremism violent şi că nivelul ameninţării e scăzut. Atunci de ce această mobilizare? Pentru că PSD-PNL-USR-UDMR au găsit un nou duşman intern: pe românul care îşi iubeşte ţara. Naţionalismul este pus în documentul lor oficial în aceeaşi categorie cu “credinţele rigide şi intolerante”, un “cadru favorabil” pentru radicalizare. Formula “vulnerabilitate latentă” le permite să suspecteze pe oricine, oricând.
Profesorii şi părinţii sunt instruiţi să “recunoască semnele” radicalizării. Mâine, copilul care spune la oră că e mândru că e român ar putea ajunge pe lista unui consilier şcolar. Asta nu e prevenţie, e supraveghere ideologică.
Misiunea şcolii româneşti este să formeze caractere, nu să dilueze identitatea naţională. Şcoala trebuie să combată alterarea valorilor morale, lipsa reperelor, defăimarea ţării, a istoriei şi a credinţei creştine. Trebuie să apere locul pe care îl merită marile figuri istorice care au construit România, nu să le scoată din manuale şi din conştiinţa elevilor. Un copil care îşi cunoaşte rădăcinile, care ştie ce au înfăptuit domnitorii, eroii şi făuritorii Marii Uniri, nu are nevoie de “atlase ale indicatorilor de radicalizare”, ci de profesori respectaţi şi de un învăţământ care îl învaţă să-şi iubească ţara. Dacă Guvernul vrea să prevină extremismul, să înceapă prin a pune educaţia morală, istoria şi credinţa în centrul şcolii, nu prin a le trata drept suspecte.
Ministrul Sorin Costreie, în loc să se ruşineze, adaugă că “există un pericol mai mare” de radicalizare în universităţi, unde tinerii sunt, spune domnia sa, atraşi de cei care îi văd “doar ca simpli votanţi”. Cine e vizat, domnule ministru? Opoziţia? Tinerii care nu votează cum doriţi dumneavoastră?
Degradarea învăţământului românesc nu mai poate fi mascată. La PISA 2025, 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul de bază la matematică, iar 48% la citire. România rămâne pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, depăşind doar Bulgaria şi Cipru. La nivelul superior, imaginea nu e mai bună: doar două universităţi româneşti mai intră în top 1000 mondial QS, iar numărul celor prezente în clasament a scăzut de la 13 în 2025 la opt în 2027, deci niciuna nu se apropie de top 500. În acelaşi timp, în campusuri se acoperă abuzurile: la Iaşi, Comisia de Etică a constatat fapte de hărţuire sexuală în cazul unui lector de la Drept, iar la Cluj, şase studente de la Teatru şi Film acuză un profesor de hărţuire sexuală şi comportament abuziv. Un sistem care nu-şi poate nici instrui elevii, nici proteja studentele nu e reformat, ci abandonat. Cerem măsuri ferme: toleranţă zero faţă de agresorii sexuali din universităţi, suspendarea lor pe durata anchetelor şi un buget real pentru educaţie.
Violenţa reală din şcoli, atacurile de la Piteşti şi Bistriţa, cere paznici, psihologi, consilieri şi autoritate pentru profesori. Nu cere reeducarea copiilor în spiritul ideologiei de partid. Sorin Costreie, vorbeşte despre combaterea extremismului, dar ocoleşte problemele reale ale elevilor. Ministrul Educaţiei a pus în consultare o strategie care prevede evaluarea anuală a sute de şcoli şi instruirea profesorilor să recunoască radicalizarea elevilor. Între timp, DIICOT a destructurat o grupare care distribuia canabis, cocaină, ketamină şi Xanax în şcoli şi licee din Bucureşti, cu peste 20 de elevi şi studenţi implicaţi. Într-o singură săptămână, Poliţia a intervenit la 25 de evenimente din incinta sau din apropierea şcolilor. Înainte să caute “extremişti” printre copii, ministrul ar trebui să-i apere de traficanţii de la poarta şcolii şi de ideologiile impuse părinţilor, inclusiv propaganda LGBT.
AUR cere retragerea imediată a acestui proiect şi dezbaterea lui în Parlament. Ministrul Costreie trebuie să explice public ce înseamnă “naţionalism” în strategia lui şi să spună dacă un copil care cântă imnul sau cinsteşte eroii neamului intră în vizorul Guvernului”, a declarat Dan Tanasă, deputat AUR.