Interpelări

Dan TANASĂ – Întrebare – Expunerea publică, pe platformele comerciale de hărți online, a imaginilor de înaltă rezoluție ale bazelor aeriene militare din România

Către: Ministrul Apărării Naționale, Domnului Ștefan-Radu OPREA, ministru

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov

Subiectul întrebării: Expunerea publică, pe platformele comerciale de hărți online, a imaginilor de înaltă rezoluție ale bazelor aeriene militare din România

Stimate domnule ministru,

Am fost sesizat de un cetățean cu privire la faptul că imaginile din satelit de înaltă rezoluție ale unor baze aeriene militare din România sunt disponibile, fără nicio restricție, pe platforme publice precum Google Maps. Am verificat personal și am constatat că, de exemplu, Baza 86 Aeriană Borcea și Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, inclusiv zona aflată în extindere a acesteia, pot fi văzute în detaliu: pistele, căile de rulare, platformele de staționare, hangarele, adăposturile, clădirile de comandament și de depozitare, precum și căile de acces. Aceeași situație a fost semnalată și pentru Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.

Alte state membre NATO au tratat această problemă ca pe o chestiune de securitate națională. În Polonia, un regulament al ministrului apărării naționale din 27 martie 2025, în vigoare din 17 aprilie 2025, a interzis fotografierea și filmarea fără autorizare a obiectivelor militare și a infrastructurii critice. Ca urmare, la solicitarea autorităților poloneze, Google a estompat în vara anului 2025, pe Google Maps și Google Earth, baze militare, aeroporturi cu folosință mixtă, porturi și terminale strategice, iar în decembrie 2025 Ministerul Apărării polonez a cerut aceeași măsură și pentru imaginile Street View. Franța și Țările de Jos au obținut estomparea unor obiective militare și sensibile, iar Belgia a anunțat, în 2018, o acțiune în justiție împotriva Google pentru refuzul de a estompa baze aeriene și alte obiective militare. În Statele Unite ale Americii, Apple Maps a început, la sfârșitul lunii octombrie 2026, să estompeze imaginile unor baze aeriene și ale unor facilități ale Forțelor Spațiale și NASA.

Sunt conștient că estomparea imaginilor nu este o soluție completă. Imaginile satelitare comerciale de înaltă rezoluție pot fi procurate și din alte surse, statele ostile dispun de propriii sateliți, iar o estompare făcută fără discernământ poate chiar atrage atenția asupra obiectivelor protejate, așa cum s-a întâmplat în 2018, când un serviciu rusesc de hărți a dezvăluit astfel conturul a peste 300 de obiective militare din Turcia și Israel. Tocmai de aceea consider necesar ca Ministerul Apărării Naționale să aibă o poziție clară și o strategie asumată în această privință, mai ales în contextul în care România se află la granița unui război, iar teritoriul național este survolat în mod repetat de drone rusești.

Legislația românească reglementează zborurile de fotografiere, filmare sau cartografiere în spațiul aerian național (Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național) și măsurile de siguranță din zonele militare restricționate, dar nu am identificat niciun demers public al statului român privind imaginile obiectivelor militare publicate pe platformele comerciale de hărți online.

Având în vedere acestea, vă rog frumos, domnule ministru, să aveți amabilitatea să-mi comunicați următoarele:

  1. Dacă Ministerul Apărării Naționale, prin structurile sale de specialitate (inclusiv Direcția Generală de Informații a Apărării), a realizat o evaluare a riscurilor generate de disponibilitatea publică, pe platforme precum Google Maps, Google Earth, Apple Maps, Bing Maps sau Yandex Maps, a imaginilor de înaltă rezoluție ale bazelor aeriene și ale amplasamentelor de apărare antiaeriană din România. Dacă da, care sunt concluziile, în măsura în care acestea nu sunt clasificate?
  2. Dacă Ministerul Apărării Naționale a solicitat oficial operatorilor acestor platforme estomparea sau degradarea rezoluției imaginilor obiectivelor militare din România, așa cum a procedat Ministerul Apărării din Polonia. Dacă da, la ce dată, pentru ce obiective și care a fost răspunsul primit? Dacă nu, care sunt motivele?
  3. Dacă există o coordonare cu aliații NATO cu privire la protecția imaginilor bazelor din România în care staționează sau operează forțe aliate, în special Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, aflată în plin proces de extindere?
  4. Dacă Ministerul Apărării Naționale intenționează să inițieze sau să susțină un cadru legal care să interzică fotografierea, filmarea și publicarea imaginilor obiectivelor militare fără autorizare, inclusiv din perspectiva imaginilor la nivelul străzii (de tip Street View) și a camerelor auto, după modelul adoptat de Polonia în 2025?
  5. Dacă această problemă a fost analizată sau urmează să fie supusă analizei Consiliului Suprem de Apărare a Țării și dacă Ministerul Apărării Naționale va propune includerea ei pe agenda CSAT?
  6. Având în vedere că estomparea imaginilor pe platformele comerciale nu împiedică accesul la imagini satelitare comerciale de înaltă rezoluție și nici observarea din satelit de către state ostile, ce alte măsuri (mascare, camuflaj, dispersare, adăpostire, înșelare) aplică Ministerul Apărării Naționale pentru protejarea bazelor aeriene și a mijloacelor de apărare antiaeriană, în limitele a ceea ce poate fi comunicat public?
Mai multe din
Interpelări
AUR luptă pentru o Românie unită, liberă și demnă.
Interesele românilor pe primul loc!
In accordance with Article 5(2) of the Regulation on the statute and funding of European political parties and European political foundations, the party’s representation in the European Parliament consists of 3 Members of the European Parliament, of whom 1 is woman and 2 are men.
© 2026 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate drepturile rezervate.