
Contractele în valoare de aproximativ 5,7 miliarde de euro cu grupul german Rheinmetall, în cadrul programului european SAFE, continuă să ridice semne serioase de întrebare privind transparența negocierilor și beneficiile reale pentru industria românească de apărare. AUR a solicitat încă din luna mai clarificări privind aceste achiziții, a formulat interpelări parlamentare și a sesizat Direcția Națională Anticorupție în legătură cu posibile nereguli.
Noile informații apărute în spațiul public, referitoare la modul în care au fost negociate contractele și la diferențele dintre angajamentele de producție locală anunțate și cele prevăzute în documente, impun explicații din partea Guvernului Niculescu.
Încă din 12 mai 2026, deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a solicitat Ministerului Apărării Naționale documentele de fundamentare a celor 15 programe de înzestrare și achiziții comune finanțate prin SAFE, semnalând concentrarea a aproximativ 5,69 miliarde de euro, reprezentând 68,3% din pachetul analizat, în valoare de circa 8,33 miliarde de euro, către grupul Rheinmetall.
Ulterior, senatorul AUR Cătălin Silegeanu a cerut clarificări privind criteriile de selecție a furnizorului, obligațiile de producție în România și transferul tehnologic. Într-o nouă interpelare adresată prim-ministrului, senatorul a solicitat explicații privind fundamentarea țintei de 60% participare industrială locală și mecanismele prin care statul verifică respectarea obligațiilor contractuale.
Demersurile parlamentare au fost urmate de depunerea unui denunț la DNA, prin care AUR a solicitat verificarea posibilelor nereguli în pregătirea, negocierea și atribuirea contractelor finanțate prin SAFE, inclusiv a celor încheiate cu Rheinmetall. Sesizarea a vizat modul de selectare a operatorilor economici, fundamentarea prețurilor și obligațiile privind producția și transferul tehnologic. AUR consideră că importanța strategică a acestor achiziții nu poate elimina obligația autorităților de a justifica modul în care sunt utilizate fondurile împrumutate și de a demonstra avantajele concrete obținute de România.
Comisia de Apărare și Afaceri Interne „Alexandru Ioan Cuza” AUR atrage atenția asupra contradicțiilor apărute în spațiul public privind negocierile cu Rheinmetall și participarea industriei românești la aceste contracte. Deși reprezentanți ai Guvernului au avansat o țintă de 60% pentru producția realizată în România, informațiile comunicate de Ministerul Economiei arată că acordurile prevăd niveluri diferite de localizare industrială, în funcție de categoria echipamentelor și de baza de calcul. Explicațiile oferite de foști responsabili guvernamentali privind diferența dintre proporția fizică a componentelor și valoarea acestora nu elimină necesitatea unor clarificări oficiale. AUR solicită Guvernului Niculescu să prezinte obligațiile contractuale efective, valoarea producției realizate în România, transferul tehnologic și beneficiile concrete pentru industria națională de apărare.
Un semnal suplimentar de îngrijorare îl reprezintă întârzierile în livrarea unor sisteme antiaeriene Rheinmetall, pentru care Ministerul Apărării a emis o factură de penalități de 8,7 milioane de euro. Deși această achiziție este anterioară și distinctă de contractele SAFE, situația evidențiază importanța respectării termenelor de livrare și a aplicării garanțiilor contractuale. AUR solicită Guvernului Niculescu să prezinte public, cu respectarea legislației privind informațiile clasificate, cronologia negocierilor, circuitul instituțional de aprobare și mecanismele de verificare a obligațiilor industriale. Totodată, partidul AUR cere un audit independent al beneficiilor economice și industriale obținute de România și informarea periodică a Parlamentului privind stadiul livrărilor, aplicarea penalităților și respectarea angajamentelor asumate de furnizori.
AUR susține modernizarea Armatei Române și consolidarea cooperării cu partenerii europeni și euroatlantici, dar aceste investiții trebuie să contribuie efectiv la dezvoltarea capacităților naționale de producție, la transferul tehnologic și la crearea de locuri de muncă. După luni de interpelări parlamentare și după sesizarea DNA, Guvernul Niculescu are obligația să răspundă documentat întrebărilor deja formulate. România nu trebuie să devină doar o piață de desfacere pentru industria europeană de apărare, iar securitatea națională nu poate justifica lipsa de transparență. Contractele strategice trebuie să servească interesul național și să producă rezultate verificabile pentru România, nu să rămână simple promisiuni de miliarde de euro.