Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a continuat, la Palatul Parlamentului din București, Forumul Europa „Viziune, Identitate, Educație”. Conferința „Europa la răscruce. Cine decide: Bruxelles-ul sau națiunile?” a reunit lideri politici, parlamentari, reprezentanți ai societății civile și specialiști din mai multe state europene, într-o dezbatere despre viitorul Uniunii Europene, respectarea suveranității naționale, funcționarea instituțiilor comunitare și dreptul cetățenilor de a decide asupra propriului viitor.
Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR, a deschis dezbaterea privind raportul dintre suveranitatea europeană și cea națională, avertizând că alegerile programate în mai multe state în 2027 ar putea schimba echilibrul politic din interiorul Uniunii Europene. Acesta a susținut că o eventuală consolidare a formațiunilor suveraniste în Franța și Polonia ar putea modifica funcționarea Consiliului European și ar putea genera confruntări politice cu actuala conducere a instituțiilor comunitare.
„Principala problemă a Europei este alegerea între două tipuri de suveranitate: suveranitatea europeană și suveranitatea națională. În esență, aceasta este o problemă filosofică, politică și geopolitică. Cine decide, în cele din urmă, cine este suveran în Europa? Bruxelles-ul sau statele naționale?”, a afirmat Dan Dungaciu.
Prim-vicepreședintele AUR a abordat și implicațiile geopolitice ale războiului din Ucraina, susținând că actuala criză este utilizată de unele cercuri politice europene pentru promovarea federalizării Uniunii Europene. În opinia sa, concentrarea puterii la Bruxelles riscă să adâncească tensiunile dintre instituțiile comunitare și statele membre. „Pentru că, atunci când ne întrebăm cine decide, Bruxelles-ul sau națiunile, nu formulăm doar o întrebare teoretică. Este și o întrebare politică. Este și o întrebare geopolitică”, a subliniat Dan Dungaciu.
Adrian Severin, fost ministru de externe al României, a criticat ceea ce consideră a fi excluderea politică a AUR din procesul de guvernare și a susținut că instituțiile europene trebuie să respecte voința exprimată de cetățeni prin vot. Acesta a făcut apel la experiența sa în procesul de elaborare a cadrului constituțional european și a pledat pentru reformarea profundă a Uniunii, nu pentru abandonarea cooperării dintre state.
„Uniunea Europeană nu a creat statele naționale. Niciun stat nu a intrat în Uniunea Europeană cu scopul de a dispărea”, a afirmat Adrian Severin. Fostul ministru a susținut că actualele probleme reflectă o criză a sistemului european și că soluția trebuie căutată printr-o dezbatere privind refondarea acestuia.
Ryszard Czarnecki, fost vicepreședinte al Parlamentului European, a avertizat asupra riscurilor concentrării puterii la Bruxelles și ale transformării Uniunii Europene într-o structură supranațională care limitează competențele statelor membre.
„Uniunea Europeană urmărește, printr-un proces de integrare tot mai profundă, să creeze ceea ce ar reprezenta, în fapt, un singur stat european, în timp ce statele naționale ar urma să devină simple structuri golite de putere și de competențe”, a declarat Czarnecki. Acesta a subliniat necesitatea cooperării dintre formațiunile suveraniste și a transmis că „a venit momentul să luptăm cu hotărâre și să rămânem uniți”.
Lionel Baland, publicist și analist politic belgian, a prezentat situația partidelor naționaliste din Belgia, evidențiind diferențele dintre comunitățile flamandă și francofonă. Acesta a criticat mecanismul politic și mediatic cunoscut sub denumirea de „cordon sanitar”, despre care susține că limitează accesul formațiunilor patriotice la mass-media și la organizarea evenimentelor publice. „Acest sistem este foarte periculos, deoarece Uniunea Europeană îl acceptă. Reprezintă un exemplu negativ, întrucât și alte țări au încercat să introducă un asemenea mecanism”, a declarat Baland. Analistul belgian a avertizat că practicile de excludere politică din Valonia ar putea fi extinse și în alte state europene, afectând pluralismul democratic și libertatea de exprimare.
Eka Sepashvili, deputat în Parlamentul Georgiei și vicepreședintă a grupului parlamentar ,,Puterea Poporului’’, a criticat presiunile exercitate de instituțiile europene asupra țării sale, în contextul amenințărilor de securitate generate de ocupația rusă. „Uniunea Europeană trebuie să evalueze ce înseamnă să fii unit și ce înseamnă să servești interesele naționale ale popoarelor europene”, a declarat Sepashvili. Aceasta a reafirmat că integrarea europeană rămâne o alegere istorică și de civilizație a Georgiei, dar a cerut respectarea intereselor naționale și reluarea dialogului politic.
Ivan Vidović, reprezentant al Croației și președinte al organizației Most Istria, a subliniat importanța valorilor creștine, a familiei și a păstrării identității naționale. „Sunt croat și sunt european, în această ordine. Europa a fost construită pe valori creștine”, a declarat Vidović. Acesta a evocat lupta Croației pentru independență și a susținut că protejarea tradițiilor și educarea noilor generații sunt esențiale pentru viitorul națiunilor europene.
Anne Cecilie Kristensen, președinta partidului Norgesdemokratene din Norvegia, a criticat raportul dintre instituțiile europene și cetățeni, susținând că politicile de centralizare limitează capacitatea comunităților de a-și decide propriul viitor. Aceasta a insistat asupra libertății de exprimare, protejării identității naționale și responsabilității democratice. „Bruxelles-ul vorbește despre încredere. O pretinde, dar nu o oferă niciodată”, a declarat Anne Cecilie Kristensen. În încheiere, aceasta a transmis: „Nu avem nevoie decât de voința de a fi suverani. Și aceasta, cred eu, este soluția.”
În intervenția de încheiere, Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR, a susținut că schimbarea direcției Uniunii Europene trebuie realizată prin participare politică, cooperare între formațiunile conservatoare și consolidarea relațiilor bilaterale. „Europa trebuie salvată, iar salvarea nu poate veni decât din interior”, a declarat Georgiana Teodorescu, subliniind că obiectivul este revenirea la principiile fondatoare ale cooperării europene, nu transformarea Uniunii într-o structură federalizată.
Europarlamentarul AUR a anunțat și o inițiativă concretă rezultată din reuniunile de la București: elaborarea unei declarații comune pentru susținerea agriculturii europene, disponibilă pentru semnare parlamentarilor, europarlamentarilor și reprezentanților statelor membre. Documentul urmărește consolidarea agriculturii europene, sprijinirea fermierilor și protejarea securității alimentare. Georgiana Teodorescu a invitat participanții la conferința dedicată agriculturii, programată duminică, 15 noiembrie.
