Poziții

Manifestul Antifederalist – Ce mai rămâne din democrație dacă popoarele nu mai decid?

Lideri și experți internaționali s-au reunit la conferința „Manifestul Antifederalist – Ce mai rămâne din democrație dacă popoarele nu mai decid?”, care a avut loc în cadrul evenimentului Forum Europa, organizat de AUR la București.

Conferința a avut ca principali vorbitori lideri AUR, precum și lideri politici din Parlamentul European și din mai multe state europene:

  • George Simion – președintele AUR și vicepreședinte executiv al ECR Party;
  • Dan Dungaciu – prim-vicepreședinte AUR;
  • Ryszard Czarnecki (Polonia) – Istoric, jurnalist, fost vicepreședinte al Parlamentului European, fost ministru al Republicii Polone;
  • Kosma Zlotowski (Polonia) – Chestor al Parlamentului European, co-trezorier al Grupului ECR, partidul Lege și Justiție (PiS);
  • Krysiak Zbigniew (Polonia) – Profesor la Școala de Economie din Varșovia (SGH). Autor a peste 130 de publicații și a aproximativ 100 de articole evaluate inter pares (peer-reviewed) în limbile polonă și engleză. Profesor invitat la universități din Statele Unite și India;
  • Alessandro Nardone (Italia) – Autor italian, consultant în comunicare strategică și comentator pe teme de politică americană. Contribuie la publicația La Voce del Patriota și este coordonator local al partidului Frații Italiei (Fratelli d’Italia) în Como;
  • Alessandro Bocalletti (Italia) – Membru numit de guvern în Consiliul General al Italienilor din Străinătate (CGIE) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Italiei (Lega nel Mondo);
  • Jim Ferguson (Marea Britanie) – Antreprenor britanic, jurnalist independent, realizator de emisiuni și regizor de filme documentare.

Președintele AUR, George Simion, a subliniat vocația pașnică și tolerantă a poporului român și a îndemnat la construirea unor rețele de colaborare diplomatică, economică și mediatică la nivel global.

„Am avut participanți din peste 70 de țări. Ca partid, aceste zile au fost importante pentru că am lansat grupurile de prietenie. Putem învăța multe națiuni din lume lucruri despre ospitalitate, despre prietenie, despre pace. Și, mai mult decât orice, avem nevoie de pace în lume acum. Și vă invit pe toți să creați rețele, să legați prietenii, să colaborați, pentru că la nivel politic, dar și în diplomație, în mass-media și la nivel economic, avem nevoie de acest tip de cooperare între națiunile noastre”, a spus președintele AUR.

Participanții au analizat provocările actuale la adresa suveranității naționale și a libertății de exprimare în spațiul european, avertizând asupra derivelor instituționale și ideologice ale Uniunii Europene. Principalele direcții discutate au fost:

  • combaterea dezinformării prin garantarea libertății de exprimare și deschiderea spațiului public, nu prin impunerea cenzurii;
  • oprirea agendei federaliste și a presiunilor politice sau financiare exercitate de Comisia Europeană asupra statelor membre precum Polonia, Ungaria și Slovacia;
  • dezvoltarea unei prese libere, susținute prin finanțări alternative, și investiția în mediul digital pentru a contracara manipularea globalistă și curentele ideologice de tip „woke” sau comunist.

În același timp, a fost pusă în discuție miza ciclului electoral crucial din perioada 2025-2028, cu scrutine decisive în Spania, Franța, Italia, Polonia, Germania și Statele Unite, privite ca o oportunitate de a reda adevăratul sens al democrației. Pe această cale, s-a atras atenția că tranziția către un mediu digital orizontal a dus la diluarea valorilor, a identității și a adevărului, iar Europa trebuie să își adapteze comunicarea la realitatea celor 27 de limbi și audiențe diferite. Fără o reacție fermă în apărarea instituțiilor naționale și a libertăților fundamentale, statele europene riscă erodarea statului de drept și instaurarea unor forme mascate de control totalitar.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a declarat că „răspunsul la dezinformare este mai multă libertate, nu cenzura”, subliniind că experiența istorică a Europei de Est face ușor de recunoscut orice formă de control totalitar asupra discursului public.

„Împotriva dezinformării sau, nu știu, a știrilor care nu sunt de încredere, ce faci? Cenzură sau deschidem spațiul pentru a încerca să lăsăm toate vocile să aibă loc? Perspectiva noastră este foarte clară. Răspunsul la dezinformare este mai multă libertate, nu cenzură. Pentru că prețul plătit de societăți ar fi uriaș. Atunci când cenzura este răspunsul la așa-numita dezinformare, noi știm ce înseamnă asta. Suntem din Europa de Est, recunoaștem cenzura și regimurile totalitare atunci când le vedem”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Mai multe din
Poziții
AUR luptă pentru o Românie unită, liberă și demnă.
Interesele românilor pe primul loc!
In accordance with Article 5(2) of the Regulation on the statute and funding of European political parties and European political foundations, the party’s representation in the European Parliament consists of 3 Members of the European Parliament, of whom 1 is woman and 2 are men.
© 2026 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate drepturile rezervate.