Adresată: Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Florin-Ionuț Barbu

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr. nr.38 TULCEA

Obiectul interpelării: Germania cere tăieri din bugetul UE, iar îngrășămintele și motorina costă tot mai mult: cine are grijă de securitatea alimentară a României și a fermierilor din Tulcea?

Stimate Domnule Ministru,

La Consiliul European de la Bruxelles, pe 15 octombrie, cancelarul german Friedrich Merz, reprezentantul primei economii a Uniunii, a cerut ca bugetul comun să fie redus semnificativ față de propunerea Comisiei, pe care a numit-o cu 50% peste nivelul actual, spunând că „niciun stat membru al Uniunii Europene nu își poate permite să plătească contribuții” la această scară. Acesta a exclus și alocări mai mari, în special pentru coeziune și agricultură, dar dorește ca resursele europene să fie concentrate mai mult către apărare. Liderii nu au ajuns la un acord, iar negocierile continuă cu ținta unei înțelegeri până la finalul anului 2026. Între timp, pozițiile sunt foarte departe una de alta: fermierii germani cer cel puțin 500 de miliarde de euro pentru politica agricolă, organizațiile agricole din România, prin Alianța pentru Agricultură și Cooperare, cer 443 de miliarde de euro (bugetul actual, actualizat cu inflația, față de circa 387 de miliarde în 2021–2027), iar Comisia propune 300 de miliarde garantate, adică 293,7 pentru veniturile fermierilor și 6,3 pentru rezerva de criză.

Pentru România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare estimează că pierderea ar putea ajunge între 5,1 și 6,5 miliarde de euro în PAC 2028–2034, cu plăți directe care ar putea scădea de la circa 221 de euro pe hectar la circa 110 euro pe hectar și cu până la 50% mai puțini bani în Pilonul I. Nu știu cum au fost calculate aceste cifre, tocmai de aceea vă întreb dacă ministerul are propria evaluare. Și, în timp ce se negociază banii din 2028, fermierii plătesc acum mai mult: organizațiile agricole spun că îngrășămintele azotate sunt cu circa 70% peste media anului 2024, prețurile la carburanți și la alte inputuri sunt mari, iar prețurile obținute pentru produse rămân mici, iar seceta din 2026 este descrisă de AAC ca „excepțională și persistentă” în 17 state membre. Schema de sprijin pentru îngrășăminte, aflată în consultare publică, dă pentru grâu 90 de lei pe hectar, fermierii cer ca sprijinul național să ajungă la maximul permis, de 200% din alocarea europeană, adică 135 de lei pe hectar, ceea ce înseamnă încă 157 de milioane de lei, iar potrivit organizațiilor, ministerul a răspuns că bugetul său nu a primit bani în plus în 2026.

În județul Tulcea, fermierii care au pierdut culturile în 2025 abia acum pot depune cereri pentru ajutorul de 333 de lei pe hectar din HG 751/2026, între 12 octombrie și 6 noiembrie, doar pentru porumb și floarea-soarelui, cu plata până la 31 decembrie 2026, adică la mai bine de un an după seceta pentru care sunt despăgubiți. În același timp, Dunărea a ajuns la minime istorice, iar România are, în cuvintele reprezentantului AAC Alexandru Țachianu, „cea mai lungă frontieră cu Ucraina, cca 650 km”. Există posibilitatea ca, dacă banii europeni scad, iar costurile rămân mari, tot mai mulți fermieri mici din județul Tulcea să renunțe la cultivare, iar România să depindă tot mai mult de importuri, iar întrebarea pe care o pun este simplă: securitatea alimentară a țării, cine are grijă de ea?

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Ce poziție susține România, prin Ministerul Agriculturii, în negocierea bugetului multianual 2028–2034, în condițiile în care Germania cere reduceri semnificative, Comisia propune 300 de miliarde de euro garantate pentru agricultură, iar AAC cere 443 de miliarde? Ați cerut explicit un buget separat pentru PAC, actualizat cu inflația?
2. Are ministerul propria estimare a impactului asupra României, față de pierderea de 5,1–6,5 miliarde de euro și scăderea plății directe de la 221 la 110 euro pe hectar invocate de AAC? Câți fermieri și câte hectare din județul Tulcea primesc plăți directe și cât ar pierde județul pe an dacă plata ar scădea la 110 euro pe hectar?
3. Veți susține, la Ministerul Finanțelor, ridicarea sprijinului național pentru îngrășăminte la 200% din alocarea europeană, adică de la 90 la 135 de lei pe hectar pentru grâu, cu cei 157 de milioane de lei în plus? Dacă da, din ce sursă (rectificare sau fond de rezervă) și până când va fi adoptată hotărârea de guvern? Dacă nu, cum explicați diferența față de Bulgaria, care, potrivit organizațiilor agricole, a aprobat pe 19 august până la 170 de milioane de euro pentru motorină și îngrășăminte?
4. Cât acoperă în prezent sprijinul pentru motorină (2,697 lei pe litru, diferența de accize) din costul real al fermierilor și de ce cei 620 de milioane de lei pentru iulie–decembrie 2025 au fost alocați abia în martie 2026? Când vor fi plătite sumele pentru 2026 și ce s-a întâmplat cu propunerea ca fermierii să primească motorină fără accize și TVA, pe bază de bonuri, pentru 78 de litri pe hectar?
5. Cum au evoluat în 2026 costurile cu apa și cu energia pentru irigații pentru fermierii din Tulcea și ce plan are ministerul, prin ANIF, pentru irigații în județ, având în vedere seceta și faptul că Dunărea a ajuns la minime istorice?
6. Câți fermieri din județul Tulcea sunt eligibili pentru ajutorul de 333 de lei pe hectar din HG 751/2026, de ce a fost limitat la porumb și floarea-soarelui și ce măsuri pregătiți pentru pierderile din 2026, pentru ca ajutorul să nu mai vină după mai bine de un an?
7. Ce impact au, în opinia ministerului, importurile din Ucraina și prețurile mici obținute de fermieri asupra producătorilor din Tulcea, județ de graniță, și ce date are ministerul despre prețurile la poarta fermei pentru grâu, porumb și floarea-soarelui în județ în 2026?