De sute de ani, în mijlocul lunii octombrie, Iașul devine fără drept de apel capitala spiritualității românești. În aceste zile, zeci de mii de suflete, credincioși din toate colțurile țării și din diaspora, se îndreaptă spre capitala Moldovei pentru a se închina la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Este momentul în care credința respiră prin rugăciune, icoane și lumânări, iar inimile se deschid către Dumnezeu.
Dar nici anul acesta pelerinajul nu scapă de umbrele urii. Liniștea rugăciunii este tulburată de indivizi lipsiți de scrupule și fără Dumnezeu, care își permit să jignească credința acestui popor, să insinueze că cei care îngenunchează în fața Sfintelor Moaște sunt slabi de minte, să-i numească „pupători de cadavre” și să transforme în ridicol ceea ce pentru mulți români reprezintă cel mai sacru act spiritual. Mesajele lor, răspândite adesea pe rețelele de socializare, par trase la indigo, ceea ce arată limpede că nu vorbim doar despre frustrări individuale, ci despre un atac coordonat și deliberat la adresa credinței. Acest atac nu este doar împotriva pelerinilor care se îndreaptă spre Iași, ci împotriva întregului popor român, al cărui fundament moral și identitar s-a clădit pe credință și tradiție.
România este și rămâne o țară creștină. A batjocori credința acestui popor înseamnă a batjocori însăși esența lui. Nu credincioșii care vin să se roage sunt demni de milă, ci cei care râd de ei, căci nu există nimic mai jalnic decât disprețul celui care nu mai simte sacrul și nu mai înțelege rădăcinile propriei identități.
Pelerinajul de la Iași nu este un spectacol și nici o manifestare „învechită”, așa cum sugerează unii. Este o mărturisire vie de credință. Este dovada că românii nu și-au pierdut sufletul, că nu și-au uitat rădăcinile și că nu se rușinează să îngenuncheze acolo unde generații întregi s-au rugat înaintea lor.
Cei care batjocoresc credința batjocoresc inima acestui neam. Românii nu vor renunța niciodată la credința strămoșească și nu se vor rușina niciodată să-și cinstească sfinții. Credința nu se negociază, nu se ironizează și nu se calcă în picioare. Ea se trăiește, se apără și se transmite mai departe, din generație în generație.
Slavă Sfintei Cuvioase Parascheva și slavă României care rămâne creștină, în ciuda celor care lucrează la demolarea sufletului nostru!
Comments are closed