Vlăescu Virgiliu George – Interpelare – Sesizăm 2 probleme tehnice în domeniul învățământului !

Adresată: Domnului Ilie Bolojan, Prim-Ministru interimar

De către: Senator Vlăescu Virgiliu-George         

Circumscripția electorală:  nr. 35, Suceava 

Obiectul interpelării: Sesizăm 2 probleme tehnice în domeniul învățământului !

Domnule Prim-Ministru interimar,

În cele mai recente ediții ale celor QS World University Rankings 2027 și Times Higher Education World University Rankings 2026), cele 2 mari clasamente globale, universitățile din România au o prezență vizibilă, dar adesea concentrată în a doua jumătate a clasamentelor.

Numărul total de instituții românești incluse variază semnificativ: clasamentul THE include o listă mult mai extinsă de universități locale (22 de instituții), în timp ce QS aplică criterii mai restrictive, reducând prezența românească la doar 8 instituții în ediția curentă.

În clasamentul QS, universitatea Politehnică este lider cu un loc situat între 801-850 urmată de Universitatea Babeș-Bolyai cu un loc între 851-900 și urmată de Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași cu un loc între 1201-1400.

Clasamentul THE listează în total 22 de universități din România, însă marea majoritate se află în benzile inferioare (peste locul 1000 sau 1500+). Singurele două instituții care reușesc să se claseze în top 1000 sunt Academia de Studii Economice din București (ASE) și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Ediția 2026 a clasamentului Shanghai Global Ranking of Academic Subjects (GRAS) sunt evidențiate 57 de discipline din domeniile științelor naturale, ingineriei, științelor vieții, științelor medicale și științelor sociale. În total, aproximativ 2.000 de universități sunt incluse în ediția GRAS din 2026, reprezentând 96 de țări și regiuni. Universitățile din Statele Unite continuă să domine, ocupând primele locuri în 27 de discipline, în timp ce universitățile chineze le urmează îndeaproape, cu 22 de discipline clasate pe locul 1 la nivel mondial. Universitatea Harvard se remarcă din nou, ca fiind instituția cu cele mai bune performanțe, obținând 11 locuri pe primul loc: 6 în științele sociale, 2 în științele vieții, 2 în științele medicale și 1 în inginerie. România nu are nicio universitate inclusă în clasamentele pentru domenii-cheie : Informatică, Fizică, Chimie, Inginerie Electrică/Mecanică/Drept/Științe Politice.

Subfinanțarea învățământului românesc este un motiv alături de ineficiența guvernamentală în domeniul educației, testele PISA ar putea să ne arate încă un motiv, modul de selecție/promovare al profesorilor ar fi altul  iar organizarea(regulile) din universități pot fi un alt motiv. Legea educației a fost modificată de peste 100 de ori care poate fi alt motiv.

Dacă în sistemele occidentale există softuri care selectează automat cele 10 opțiuni ale candidaților pentru un loc într-o universitate și există liste de așteptare care avansează automat prin opțiuni până la un anumit termen, în România există o regulă retrogradă în unele universități care declară admis candidatul din lista de așteptare, care, se află în secretariatul facultății la o anumită dată și la o anumită oră, neprecizată în regulament. Astfel, încă mai pot fi favorizați copii de ștabi în defavoarea unor copii săraci, dedicați dar fără pile.

O altă deficiență față de occident se referă la lipsa reală a accesului elevilor români la selecția universităților occidentale. In clasa a XII-a s-au desființat mediile generale parțiale ori pe semestru, evaluarea făcându-se pe 4 module, care, nu conferă bază legală pentru ca un liceu să emită o adeverință cu media generală parțială în luna martie-aprilie când are loc depunerea dosarelor la universitățile occidentale. Astfel, elevii români intră în evaluare doar cu media generală a clasei a XI iar în unele cazuri cu media generală din clasele IX-XI, care este considerată  o îndeplinire parțială a cerințelor stabilite de universitățile occidentale.

Cred că sunteți de acord cu mine că abordând primele 3 motive a ineficienței sistemului de învățământ românesc există spațiu și pentru a face puțină politică, eficiența guvernamentală în domeniul educației fiind la un nivel scăzut.

Alegem astăzi să vă aducem la cunoștință cele 2 probleme tehnice în organizare.

Sunt multe altele care probabil ajung la dumneavoastră pe diferite căi.

Dați energie ministrului Educației să scoată de la sertar PLX, respectiv L157/2025 privind modificarea legii învățământului preuniversitar 198/2023, să constate că există un principiu de drept, cine poate mai mult poate și mai puțin, să se constate că organizarea pe module fără a se termina cu o medie generală parțială afectează elevii români în competiția internațională, să se reanalizeze efectele lipsei mediei generale parțiale pe semestru pentru elevii români în perspectiva accesului la universitățile europene și să vă îndemnați colegii parlamentari să voteze această lege, poate salvăm evaluarea universităților europene din 2027.

Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Ce ați făcut pentru creșterea calității actului de învățământ?  Ce soluții aveți pentru ca elevii români să nu fie descalificați pentru neîndeplinirea condițiilor impuse de universitățile europene?