
Adresată: Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României
Domnului Sebastian-Ioan BURDUJA, Ministrul Energiei
De la: Senator Virgiliu-George VLĂESCU
Grupul Parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Circumscripţia electorală nr.35 Suceava
Obiectul interpelării: Securitatea energetică națională în sezonul rece 2026-2027: deficit tehnic de stocare critic, subordonarea producției față de interesele OMV, măsuri urgente de protecție împotriva speculei pieței unice europene
Stimate domnule Ministru,
La 27 august 2026, depozitele naționale de gaze au înregistrat un nivel critic de doar 70% (2,22 miliarde mc). Indicatorul reflectă un regres logistic major față de aceeași perioadă a anilor precedenți (81,4% în 2025, 90,79% în 2024 și 72% în 2022). Acest volum plasează România sub ținta de siguranță europeană stabilită pentru 1 septembrie 2026. Situația este agravată de o anomalie tehnică severă: România a extras gaze din depozite în plină vară, la un ritm de 1,3 milioane mc/zi, din cauza prăbușirii producției curente și a menținerii livrărilor externe către Republica Moldova și Ungaria, devalizând prematur stocurile destinate iernii.
Această criză logistică este de fapt un eșec direct al modelului de piață liberă impus de Bruxelles, mecanism denunțat public în statele din nucleul dur al Uniunii Europene drept un „racket instituționalizat” și o „violență socială” care forțează cetățenii să intre în iarnă în sărăcie energetică. Consensul marilor agenții de rating și analiștii financiari globali indică un cod roșu iminent. Piețele futures arată deja prețuri de 60-70 euro/MWh pe BRM, iar prognozele macroeconomice indică o explozie speculativă de 90-120 euro/MWh în trimestrele următoare pe fondul crizelor din Orientul Mijlociu și al unei ierni lungi de 5-6 luni. În timp ce statul român asistă pasiv, înregistrând prețuri cu 122% mai mari față de anul trecut, marile multinaționale extrag profituri uriașe speculând blocajele maritime.
Permiterea ca destinația resurselor noastre strategice să fie dictată de interesele financiare ale unor trusturi străine reprezintă o formă de violență socială directă la adresa populației, lăsată complet vulnerabilă în pragul iernii. Când o economie națională este forțată să își concureze propriile resurse pe piețe speculative externe, rezultatul direct este „dezindustrializarea prin costuri” și transformarea statului într-o simplă colonie de exploatare.
Or, pe plan intern, scăderea producției OMV Petrom este un proces continuu și asumat de grupul mamă din Austria, care implementează o politică globală de reducere a extracției de hidrocarburi cu 20% până în 2030. Compania își diminuează planificat livrările pe piața locală din cauza obligațiilor de a vinde la prețuri reglementate către populație, preferând exportul speculativ de 2,1–2,2 miliarde mc/an prin punctul Isaccea deschis prin modificarea angajamentelor antitrust.
Cu alte cuvinte, în loc să asigure consumul intern, marii producători își calculează livrările la nivelul minim obligatoriu pentru piața locală pentru a ocoli prețurile plafonate destinate populației. Restul producției este direcționat speculativ către export prin punctele de graniță deschise în baza regulilor europene, unde gazul românesc este vândut la prețuri de trei ori mai mari, lăsând depozitele naționale goale în pragul iernii.
Dacă corporația austriacă refuză să respecte interesul național, să plece, pentru că ne putem extrage singuri gazul. Prima măsură obligatorie a Guvernului trebuie să fie oprirea totală a exporturilor.
Partenerii sociali confirmă amploarea crizei: Blocul Național Sindical (BNS) a reclamat public faptul că prețurile estimate pentru gazele din proiectul Neptun Deep sunt considerabil mai mari decât cele reglementate, actuale, aliniind resursele din Marea Neagră direct la speculațiile internaționale. Această structură elimină avantajul competitiv al reindustrializării și blochează revitalizarea combinatului Azomureș (preluat de Romgaz doar pe hârtie), care necesită un cost al materiei prime de maximum 20-25 euro/MWh pentru a funcționa rentabil, lăsând țara dependentă de importuri de îngrășăminte scumpe. Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează explicit că România riscă să rămână captivă într-un model economic de periferie în care exportă materie primă ieftină și importă produse finite scumpe, cedând exact acele industrii care multiplică valoarea economică internă.
Stimate Domnule Prim-ministrului Ilie Bolojan, așa-numitele acțiuni de reformă combinate cu lăsarea pieței de gaze complet nereglementate blochează direct consumul și duc la prăbușirea accelerată a nivelului de trai al românilor, forțați să plătească tarife speculative pentru resurse extrase din propria țară.
În timp ce cabinetul de la București tolerează facturi record sub stindardul reformei, statele vecine, care au intervenit legislativ pentru a-și izola populația de scumpiri. În timp ce cabinetul de la București tolerează facturi record, Polonia a înghețat prin lege prețul gazelor pentru consumatorii casnici și instituțiile vulnerabile la un tarif maximal de aproximativ 46 de euro sau 230 de lei/MWh, eliminând concomitent taxele de distribuție pe perioada de iarnă. Simultan, Ungaria menține un sistem administrativ strict, garantând gospodăriilor cel mai ieftin gaz din Uniunea Europeană pentru volumul de subzistență de 1.729 de metri cubi pe an prin subvenții organice și control direct la producător, în timp ce Cehia a eliminat de pe facturile cetățenilor tarifele de sprijin pentru energia regenerabilă, acoperind aceste costuri din fondurile colectate prin suprataxarea profiturilor excepționale ale marilor companii energetice.
În concluzie, Guvernul dumneavoastră transferă costurile speculative de criză direct pe umerii cetățeanului român și sufocă consumul prin lipsa totală de protecție.
Din punct de vedere tehnic și economic, cea mai gravă anomalie tolerată de Guvern este alinierea automată și speculativă a prețurilor mărfurilor din producția internă (gaze, țiței, benzină, motorină) la cotațiile marginale din import. Statul are datoria de a implementa de urgență un mecanism de coș energetic bazat pe o medie ponderată având ca raționament economic decuplarea pieței naționale de la prețul ultimei molecule sau al ultimului litru importat la prețuri speculative. Din punct de vedere procedural, prețul final trebuie să reflecte realitatea structurală a aprovizionării: tarifele se stabilesc integrând prețul producției interne reglementate (calculat riguros pe baza costurilor reale de extracție auditate, la care se adaugă o marjă de profit comercial justă de maxim 10-12%) raportat la ponderea masivă a resurselor proprii în consumul național, în timp ce cotațiile bursiere externe, extrem de volatile, vor fi aplicate strict pe volumul rezidual, de completare, adus din import. Acesta ar fi un firesc economic care ar proteja piața autohtonă, ar anula supraprofiturile corporatiste realizate conjunctural pe timp de criză geopolitică și ar asigura un preț etic și stabil pentru gospodării și pentru competitivitatea industriei naționale.
Sper să nu asistăm la aceeași pasivitate ucigașă ca în cazul Nuclearelectrica, unde din indiferență și nepăsare, s-a ajuns ca ambele reactoare să fie oprite simultan, lăsând țara în plină vulnerabilitate energetică.
Pornirea iernii de la un prag de doar 70% va prăbuși stocurile sub nivelul critic de 30% în lunile ianuarie și februarie 2027. Din cauza dinamicii nelineare a presiunii din zăcăminte, capacitatea maximă de livrare zilnică în Sistemul Național de Transport se va reduce la jumătate, punând rețeaua in colaps hidraulic în momentele de ger. Deși regulile UE impun liberul schimb, Articolul 135 din Constituția României obligă executivul la protejarea intereselor naționale în activitatea economică, permițând activarea clauzelor de salvgardare pentru restricționarea exporturilor în caz de amenințare la adresa siguranței aprovizionării interne.
Având în vedere considerentele tehnice prezentate, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele cerințe: