Grupul parlamentar AUR a obținut o victorie legislativă crucială în plenul Senatului pentru securitatea energetică a țării și viitorul industriei românești. Propunerea legislativă inițiată se senatorii AUR a fost adoptată în unanimitate, creând cadrul legal necesar acordării diferenței de ajutor de stat, sub formă de grant, pentru achiziția certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2026.
Prin votul obținut, Complexul Energetic Oltenia primește gura de aer necesară pentru a continua producția de energie în bandă, prevenind un colaps energetic uriaș și protejând miile de locuri de muncă din regiune.
În cadrul dezbaterilor, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a demontat mecanismul prin care deciziile de la Bruxelles și nepăsarea guvernanților de la București au aruncat companiile românești într-un dezavantaj competitiv uriaș în raport cu competitorii străini:
„Pentru a explica cât se poate de simplu ce este cu această inițiativă legislativă, trebuie să spunem că atunci când Comisia Europeană a impus plata unor certificate de emisii de gaze cu efect de seră unor companii poluante din industria energetică și din cea prelucrătoare, statele membre au căpătat dreptul de a înființa scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea acestor companii. Cu alte cuvinte, statele membre participau cu o parte din plata pentru aceste certificate de emisii de gaze cu efect de seră.
Ei bine, statele care și-au permis au dat acești bani companiilor respective la începutul fiecărui an calendaristic, într-o proporție cât mai mare, în vreme ce statele care nu și-au permis au aprobat prin lege acest ajutor de stat, l-au promis, însă nu l-au livrat în anul respectiv. Ceea ce înseamnă că toate companiile industriale și producătoare de energie din România au fost puse într-o poziție dezavantajoasă în raport cu competiția din străinătate, astfel încât a rezultat închiderea foarte multor fabrici din România.
Printre altele, efectul pervers se manifestă și asupra Complexului Energetic Oltenia. Vă aduc aminte că anul trecut rezultatul financiar la Complexul Energetic Oltenia a fost următorul: 1 miliard de lei profit din exploatare, 2 miliarde de lei pierdere din certificatele de gaze cu efect de seră. Trăgând linie, rezultatul global este de 1 miliard de lei pierdere. Statul are obligația, pentru că a impus această reglementare, să facă ceea ce fac și celelalte state europene și să plătească la timp schema de ajutor de stat la care s-a angajat!”
La rândul său, senatorul AUR Eugen-Cristian Șipoș a venit cu date tehnice alarmante privind dependența României de importurile scumpe de energie, explicând clar prevederile proiectului de lege și dând exemple din alte țări europene care își protejează centralele pe cărbune:
„Astăzi, la ora 7:15, România a înregistrat un import de peste 2.500 de megawați de energie electrică, la un preț de 2.124 de lei pe megawatt-oră. Joi seară, la ora 18:30, consumul instantaneu a fost de 7.899 de megawați, iar producția internă de doar 4.498 de megawați. Diferența, de 3.401 megawați – adică 43% din consum –, a fost acoperită din import! Ne apropiem de limita capacității de interconexiune transfrontalieră. Am ajuns aici pentru că nu avem producție de energie, din cauza secetei și a închiderii grupurilor energetice pe cărbune în numele decarbonizării.
Grupurile pe cărbune asigură exact ce ne lipsește: energie în bandă, flexibilitate, servicii tehnologice de sistem și rezerve operaționale. Produc la vârful de seară, produc când nu bate vântul și produc când debitul Dunării scade. Cu toate acestea, statutul CE Oltenia nu a fost clar.
Proiectul L576/2026 prevede trei lucruri principale:
1. Acordarea, până la 31 decembrie 2026, a diferenței rămase din grantul pentru achiziția certificatelor de emisii autorizat de Comisia Europeană (fără a fi un ajutor suplimentar, ci livrarea restanței din 2025).
2. Prelungirea până la 31 decembrie 2029 a termenului pentru tragerile din împrumuturile cu garanție de stat, în acord cu Planul de restructurare modificat.
3. Destinația strictă a sumelor pentru certificate — nerespectarea atragând recuperarea banilor și a dobânzilor.
Dacă nu adoptam această lege, penalitățile de peste 100 de euro pe tonă ar fi îngropat definitiv complexul.Alte state au procedat altfel: Polonia a produs în 2025 peste jumătate din energie din cărbune, Germania avea astăzi mii de megawați produși pe cărbune, iar Bulgaria a convenit cu Comisia Europeană ca termocentralele sale să funcționeze în continuare”.
