Victor Cațavei, coordonatorul comisiei AUR “Investiții și Programe de Finanțare”, susține că România nu își mai permite să țină blocate finanțările din Fondul pentru Modernizare, într-un moment în care deficitul de energie și vulnerabilitățile sistemului energetic pun presiune tot mai mare asupra economiei și consumatorilor. Acesta solicită accelerarea investițiilor în producție, stocare și infrastructura energetică, precum și o debirocratizare radicală a procedurilor de accesare și decontare a fondurilor.
„Contextul energetic actual este marcat de o stare de alertă pe piața de energie din România, generată de un deficit major de electricitate estimat între 2.500 MW și peste 3.000 MW în intervalul serii.
Investițiile insuficiente joacă rolul de „cauză rădăcină” a vulnerabilității actuale transformând fenomenele meteo extreme în crize severe de aprovizionare. Specialiștii din domeniu fac referire la un „deceniu lipsă” al investițiilor strategice în infrastructura energetică românească.
Efectele directe și majore ale acestui deficit de finanțare se manifestă pe patru paliere critice:
1. Întârzierea capacităților de producție „ferme”
Proiecte majore blocate: Investiții cheie în centrale moderne pe gaze (cum este cea de la Iernut) au acumulat amânări de ordinul anilor.
Lipsa alternativelor la cărbune: S-au închis capacități fără a pune la timp altceva în loc, lăsând un gol masiv în producția de bază.
2. Absența infrastructurii de stocare (Baterii)
Paradoxul energiei verzi: România produce multă energie solară la prânz, însă lipsa capacităților de stocare face ca această energie să fie irosită.
Deficitul de seară: Fără baterii mari care să descarce energia acumulată ziua, rețeaua intră în colaps parțial în momentul în care soarele apune.
3. Degradarea rețelelor de transport și distribuție
Linii învechite: Rețeaua administrată de Transelectrica și distribuitorii regionali nu a fost modernizată în ritmul creșterii numărului de prosumatori.
Blocaje tehnice: Rețeaua nu poate prelua eficient energia acolo unde este produsă și nici nu o poate transporta optim în zonele cu consum mare.
4. Impactul economic direct (Stagflație)
Facturi uriașe: Pentru că nu s-a investit în producție proprie, se achizitionează energie de avarie extrem de scumpă din import.
Frânarea industriei: Prețurile mari forțează marii consumatori industriali (fabrici, combinate) să își reducă activitatea, generând un impact negativ direct asupra creșterii economice
In teorie, fondurile europene sunt principalul colac de salvare pentru rețeaua națională, putând rezolva direct cele două mari vulnerabilități: absența stocării și rețelele învechite.
PNRR și Fondul de Modernizare ar trebui să asigure miliarde de euro în sistem pentru a transforma o infrastructură fragilă într-una stabilă și digitalizată.
In realitate, situatia este exact opusă.
Întârzierile și blocajele parțiale în deschiderea sau derularea Fondului pentru Modernizare sunt cauzate direct de ritmul lent de lucru al aparatului guvernamental, de birocrația excesivă și de lipsa de personal tehnic din ministere.
Principalele eșecuri administrative concrete sunt următoarele:
1. Lansarea unor ghiduri imature și modificări repetate:
Guvernul lansează frecvent ghiduri ale solicitantului prost redactate, pline de erori juridice sau tehnice, care sunt apoi retrase sau modificate de mai multe ori. Aceste amânări succesive (cum sunt cele de la stocarea în baterii sau proiectele fotovoltaice pentru autoconsum) decalează calendarele cu jumătăți de an, lăsând investitorii în așteptare.
2. Evaluarea proiectelor durează excesiv:
Ministerul Energiei nu are capacitatea administrativă de a evalua rapid miile de proiecte depuse de firme, primării și companii de stat. Dosarele depuse în cadrul apelurilor anterioare rămân „în analiză” luni sau chiar ani de zile. Din cauza blocajului, ministerul a fost forțat să apeleze la proceduri de audit extern și consultanță privată pentru a putea debloca evaluarea proiectelor, o recunoaștere directă a neputinței instituționale.
3. Management defectuos la marile companii de stat
Fondul pentru Modernizare este destinat și marilor proiecte energetice de stat (centrale noi pe gaz, modernizări de rețele). Guvernul eșuează în a asigura un management performant: de exemplu, licitațiile pentru marile proiecte strategice sunt lansate cu ani de întârziere și sunt adesea anulate din lipsă de oferte conforme sau documentații neconforme. Un caz recent arată cum România a pierdut oportunitatea de a accesa un grant de 600 de milioane de euro din acest fond pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă din cauza neîndeplinirii unor criterii tehnice.
4. Birocrația severă impusă beneficiarilor
Chiar și după ce un proiect este aprobat, Guvernul blochează fluxul banilor prin regulamente de decontare extrem de rigide și stufoase. Ghidurile metodologice pentru achiziții și monitorizare sunt modificate din mers, blocând efectiv firmele private sau primăriile în hățișuri birocratice, de teamă de a nu pierde finanțarea ulterior.
În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor consideră ca fiind total deficitar modul actual de gestionare a Fondului pentru Modernizare și propune o redirecționare radicală a acestor fonduri către proiecte semnificative, capacități tradiționale de producție și, prioritar, propune o debirocratizare agresivă.
Alianța pentru Unirea Românilor consideră faptul că finanțările din Fondul pentru Modernizare nu ar trebui fragmentate doar în mici proiecte fotovoltaice, ci ar trebui concentrați pe infrastructură critică de stat. Poziția oficială a partidului cere finanțarea prioritară a hidrocentralei cu pompaj invers Tarnița-Lăpuștești și finalizarea tuturor hidrocentralelor de pe râurile interioare (cum sunt cele de pe Jiu sau Siret), blocate în prezent de avize de mediu.
În plus, Alianța pentru Unirea Românilor se opune calendarului de decarbonizare impus de Comisia Europeană și propune ca Fondul pentru Modernizare să fie utilizat pentru retehnologizarea și ecologizarea instalațiilor de ardere a cărbunelui la standarde europene (BAT – Best Available Techniques), deoarece România nu poate renunța la energia în bandă fără a risca un colaps al rețelei.
De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor solicită măsuri urgente pentru creșterea absorbției prin Fondul pentru Modernizare prin:
Deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (sunt sesiuni de apeluri de proiecte amânate de peste doi ani);
Limitarea avizelor redundante din Ghidurile Solicitantului;
Digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție.
Simplificarea deconturilor pentru ca primăriile și IMM-urile să poată accesa banii fără a intra în blocaj financiar”, a declarat Victor Cațavei.
Comments are closed