Deputatul AUR Valeriu Munteanu critică declarația ministrului demis Diana Buzoianu, la un post de televiziune privat, privind creșterea „mișcării extremiste”, acuzând USR că folosește eticheta de „extremist” pentru a stigmatiza tot mai larg opoziția politică și alegătorii care nu sunt de acord cu viziunea partidului. Acesta îi cere ministrului să explice clar cine sunt acești extremiști la care se referă și ce fapte justifică această etichetare.
„Diana Buzoianu trebuie să explice cine sunt „extremiștii” de care se teme USR
România se află de luni de zile fără un guvern cu puteri depline, iar în locul unei explicații pentru incapacitatea partidelor politice de a construi o majoritate, Diana Buzoianu ne spune că problema este că „nivelul extremiștilor crește”. Declarația este gravă tocmai pentru că nu vorbește despre o faptă concretă, despre violență sau despre o organizație anume, ci aruncă din nou această etichetă peste o zonă tot mai largă a opoziției politice.
USR trebuie să spună foarte clar cine sunt acești „extremiști”. Sunt oamenii care nu mai au încredere în actuala formulă politică? Sunt cei care votează partide pe care USR le numește extremiste? Sunt cetățenii care cer anticipate, care contestă actuala guvernare sau care pur și simplu nu împărtășesc viziunea USR? Pentru că, atunci când folosești obsesiv această etichetă pentru adversarii politici, ajungi inevitabil să stigmatizezi și milioane de oameni care îi votează.
Nu este prima dată când conducerea USR recurge la acest limbaj. Dominic Fritz a numit explicit AUR „partid extremist”, iar termenul a devenit aproape o formulă standard prin care o parte importantă a opoziției este scoasă din spațiul politic considerat „acceptabil”. Asta ar trebui să dea de gândit oricărui cetățean, indiferent ce partid votează. În democrație, adversarul nu devine ilegitim doar pentru că are alte idei sau pentru că începe să primească mai multe voturi decât tine.
Diana Buzoianu spune că „această mișcare extremistă crește ” pentru că România nu are guvern. Poate că întrebarea corectă este alta: de ce crește nemulțumirea oamenilor și de ce tot mai mulți români nu mai au încredere în partidele care s-au prezentat ani întregi drept singurele reprezentante ale „democrației” și „Europei”? Este mult mai ușor să numești electoratul advers „extremist” decât să accepți că propria ofertă politică nu îi mai convinge.
Poate că, înainte să împartă România între cei „acceptabili” și cei pe care îi numesc „extremiști”, liderii USR ar trebui să-și amintească un lucru foarte simplu: ei reprezintă astăzi aproximativ o zecime din electorat. Sunt o minoritate politică, nu măsura întregii societăți și cu atât mai puțin autoritatea care decide ce opinii sunt legitime și care nu. Într-o democrație, faptul că majoritatea covârșitoare a cetățenilor nu votează cu tine nu înseamnă că țara are o problemă cu „extremismul”. Poate însemna, pur și simplu, că țara nu este de acord cu tine sau cu viziuni cu adevărat totalitare”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.
Comments are closed