România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize ale ultimelor decenii.
Nu este o criză care se vede într-o singură zi și nici una care poate fi rezolvată printr-o ordonanță de urgență.
Este criza demografică !
România pierde oameni.
România îmbătrânește.
România are tot mai puțini copii, iar zeci de mii de români continuă să își construiască viitorul în afara granițelor țării.
Datele pentru anul 2025 ar trebui să provoace o dezbatere națională serioasă.
54.966 de români și-au stabilit domiciliul în străinătate în 2025, față de 51.062 în 2024, 48.612 în 2023 și 48.438 în 2022.
Vorbim despre aproape 55.000 de oameni într-un singur an.
Este populația unui municipiu care dispare din România în fiecare an doar prin această formă de emigrare definitivă.
Dar adevărata dramă apare atunci când punem această cifră lângă prăbușirea natalității.
În anul 2025, România a înregistrat doar 145.700 de născuți-vii – cel mai mic număr din 1930 până în prezent.
În urmă cu numai zece ani, numărul copiilor născuți în România era cu zeci de mii mai mare.
Rata natalității a ajuns la numai 6,7 născuți-vii la 1.000 de locuitori, față de 9,4 la mie în urmă cu un deceniu.
Iar rata fertilității calculată de INS a coborât de la 37,5 născuți-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă în 2016 la numai 29,7 în 2025.
Acestea nu sunt simple procente într-un tabel.
În spatele lor sunt maternități cu tot mai puțini copii, școli care își pierd elevii, sate în care au rămas predominant vârstnicii, comunități care se depopulează și familii despărțite de mii de kilometri.
La 1 ianuarie 2026, România mai avea aproximativ 3,67 milioane de copii sub 18 ani. Sunt cu aproximativ 887.000 mai puțini decât în urmă cu două decenii.
Aproape 900.000 de copii au dispărut din structura demografică a României în numai 20 de ani.
Iar fenomenul continuă.
Chiar și în iunie 2026, România a înregistrat doar 11.792 de nașteri și 19.039 de decese. Într-o singură lună, diferența a fost de minus 7.247 de persoane.
Cu alte cuvinte, România pierde populație atât prin deficit natural, cât și prin plecarea cetățenilor săi.
Aceasta este ecuația unei țări care îmbătrânește accelerat.
Cine va mai susține peste 20 sau 30 de ani sistemul public de pensii?
Cine va lucra în spitale, în școli, în agricultură, în industrie și în economia românească?
Cine va mai locui în miile de sate care astăzi se golesc?
Și, mai ales, cine va mai construi România dacă generațiile tinere ajung să considere plecarea din țară singura lor șansă la o viață decentă?
Nu putem cere tinerilor să aibă copii într-o țară în care accesul la o locuință devine tot mai dificil, veniturile sunt împovărate de taxe, creșterea unui copil presupune costuri uriașe, iar nesiguranța economică a devenit parte a vieții cotidiene.
Nu putem vorbi despre natalitate doar prin sloganuri.
O familie nu face copii pentru că un ministru îi spune că România are nevoie de natalitate.
O familie are copii atunci când simte că poate construi aici un viitor.
România are nevoie de o adevărată strategie națională pentru populație, familie și întoarcerea românilor din diaspora.
Avem nevoie de sprijin consistent pentru familiile cu copii, facilități fiscale reale, creșe și grădinițe suficiente, programe pentru accesul tinerilor la locuințe, servicii medicale materno-infantile accesibile în întreaga țară și politici economice care să permită unui tânăr să muncească și să trăiască decent în România.
Trebuie să facem din întoarcerea românilor plecați în străinătate un obiectiv strategic al statului român.
Nu prin campanii publicitare.
Prin salarii competitive, infrastructură, servicii publice funcționale, reducerea birocrației și un mediu în care munca și inițiativa să fie respectate.
Pentru că pierderea populației nu este doar o problemă socială.
Este o problemă economică, bugetară și de securitate națională.
Un stat cu tot mai puțini tineri și tot mai mulți vârstnici va avea o presiune uriașă asupra sistemelor de pensii și sănătate și o forță de muncă tot mai redusă.
De aceea, clasa politică trebuie să înțeleagă un adevăr simplu, acela cā. cea mai importantă resursă a României nu este gazul, nu este petrolul și nu este aurul. Sunt românii.
Putem construi autostrăzi, spitale și școli, dar dacă oamenii continuă să plece și copiii nu se mai nasc, vom ajunge să construim infrastructură pentru o țară din ce în ce mai goală.
Ca parlamentar AUR, solicit ca problema demografică să fie tratată drept prioritate strategică națională, nu ca un capitol secundar într-un program de guvernare.
România trebuie să devină din nou o țară în care tinerii vor să rămână, românii plecați vor să se întoarcă, iar familiile au încrederea și siguranța necesare pentru a avea copii.
Pentru că o națiune nu dispare într-o singură zi.
Dispare încet: atunci când oamenii ei pleacă, când copiii nu se mai nasc și când statul privește statisticile fără să acționeze.
Iar cifrele de astăzi ne spun foarte clar că România nu mai are timp de pierdut
Comments are closed