Adresată: Guvernatorului Băncii Naționale a României, domnul Mugur Constantin Isărescu

De către domnul senator: Cătălin Silegeanu – Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării : Dobânda de politică monetară și prețurile suportate de români – cât de aproape sunt indicatorii oficiali de realitatea din gospodării?

Domnule Guvernator,

În ultimii ani, românii au resimțit în mod direct creșterea costului vieții, prin majorarea prețurilor la energie, carburanți, alimente și servicii. În acest context, este relevant faptul că ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Naționale a României a avut loc în august 2024, când aceasta a fost redusă de la 6,75% la 6,50% pe an, nivel menținut ulterior.

Pentru un cetățean, însă, inflația nu este doar o valoare exprimată într-un raport statistic. Ea se regăsește în factura lunară la energie, în costul carburantului, în prețul alimentelor și al serviciilor, dar și în nivelul ratelor bancare. În același timp, energia și carburanții au efecte asupra întregii economii, deoarece costurile acestora se transferă, direct sau indirect, în prețurile produselor și serviciilor.

O preocupare legitimă este reprezentată de modul în care aceste evoluții sunt reflectate în indicatorii utilizați pentru fundamentarea politicii monetare, în condițiile în care anumite măsuri ale inflației de bază exclud componente precum energia și combustibilii. Pentru cetățeni este important să existe o explicație clară cu privire la modul în care aceste costuri, chiar atunci când sunt excluse din anumite măsuri ale inflației de bază, sunt evaluate prin prisma efectului lor asupra întregului nivel al prețurilor.

Solicit clarificarea următoarelor aspecte:

1. Care au fost principalele argumente economice care au fundamentat menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an după reducerea din august 2024?
2. În ce măsură sunt luate în considerare, în deciziile de politică monetară, efectele directe și indirecte ale evoluției prețurilor la energie, gaze naturale și carburanți asupra prețurilor celorlalte bunuri și servicii?
3. Cum apreciază BNR diferența dintre inflația generală și indicatorii de inflație de bază care exclud anumite componente volatile, în raport cu presiunea reală pe care creșterea costurilor o exercită asupra bugetelor gospodăriilor?
4. În ce condiții poate o creștere a prețurilor la energie și carburanți, chiar dacă este inițial considerată temporară, să devină un factor suficient de persistent pentru a influența conduita politicii monetare?
5. Consideră BNR că indicatorii utilizați în prezent pentru evaluarea presiunilor inflaționiste oferă o imagine suficient de apropiată de realitatea economică resimțită de populație? Dacă există diferențe, cum sunt acestea explicate și comunicate public?

Este important ca deciziile de politică monetară și indicatorii economici care stau la baza acestora să poată fi înțeleși nu doar la nivel tehnic, ci și prin efectele concrete asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor. O explicație clară privind relația dintre dobânda de politică monetară, inflație, energie și costul real al vieții este esențială pentru încrederea publicului în politicile economice și monetare.