Către: Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai Dimian, ministru

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Scăderea automată a plății cu ora pentru profesori la fiecare creștere a salariului minim, ca efect al Legii nr. 141/2025

                             Stimate domnule ministru,

România a ajuns în situația absurdă în care creșterea salariului minim pe economie, o măsură menită să îmbunătățească veniturile celor mai prost plătiți, produce exact efectul invers pentru o parte dintre profesori – le micșorează plata pentru orele suplimentare. Odată cu actualizarea salariului de bază minim brut pe țară la 4.325 de lei, prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026, aplicația de salarizare a personalului din învățământ a fost recalibrată, iar tariful pentru plata cu ora a scăzut din nou.

Cauza nu ține de matematică, ci de o decizie politică, anume Legea nr. 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, care a schimbat, în premieră, modul de calcul al plății cu ora pentru orele predate în învățământul preuniversitar, raportând tariful la numărul mediu lunar de ore lucrătoare. Efectul acestei schimbări a fost o reducere de aproximativ 50% a tarifului brut pe oră suplimentară. Mai grav, domnule ministru, prin acest mecanism, tariful este acum legat automat de salariul minim brut pe țară, astfel că, de fiecare dată când Guvernul majorează salariul minim, numitorul folosit la calcul crește, iar plata pe ora suplimentară a profesorului scade. 

Prin intermediul prezentei întrebări parlamentare, stimate domnule ministru, trag un nou semnal de alarmă aspupra consecințelor tot mai greu de acceptat într-un sistem care se confruntă deja cu un deficit uriaș de personal – potrivit analizelor de specialitate, un profesor debutant, cu facultate, master didactic și formare pedagogică, ajunge să fie plătit cu circa 22 de lei pe oră la plata cu ora — la nivelul unui zilier necalificat —, iar reprezentanții sindicali au calificat aceste tarife drept revoltătoare, arătând că suma ajunge până la circa 30 de lei pe oră chiar și pentru un profesor cu experiență. Într-un moment în care mii de ore rămân descoperite și sunt preluate, de nevoie, prin plata cu ora, statul transmite exact mesajul greșit: că munca suplimentară a profesorului valorează tot mai puțin. Atrag, de asemenea, atenția, domnule ministră, asupra faptului că, atunci când efortul în plus este remunerat derizoriu, tot mai puțini profesori vor accepta să acopere aceste ore, iar cei care o fac ajung să lucreze aproape gratuit — o situație care afectează direct elevii rămași fără profesor la clasă!

Având în vedere cele expuse, domnule ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Confirmă Ministerul că, prin modul de calcul introdus de Legea nr. 141/2025, tariful pentru plata cu ora scade automat la fiecare majorare a salariului minim brut pe țară, și care este tariful brut mediu pe oră suplimentară în prezent, defalcat pe grade didactice și tranșe de vechime?
2. Cu cât a scăzut plata cu ora, în lei și procentual, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025 și după ultima actualizare a salariului minim prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026, față de tariful aflat anterior în plată?
3. Cum justifică Ministerul un mecanism în care creșterea salariului minim pe economie — o măsură socială — are drept urmare reducerea venitului profesorilor care prestează ore suplimentare, și considerați echitabil ca un profesor debutant să fie plătit la plata cu ora cu circa 22 de lei pe oră, la nivelul unui muncitor necalificat?
4. Câte ore rămân, la începutul anului școlar 2026–2027, neacoperite de titulari și acoperite prin plata cu ora sau prin suplinire la nivel național, și ce impact estimează Ministerul că va avea scăderea tarifului asupra disponibilității profesorilor de a prelua aceste ore?
5. Intenționați o modificare a modului de calcul al plății cu ora, astfel încât tariful să reflecte salariul real al profesorului și pregătirea acestuia, nu un indicator raportat la salariul minim, și în ce termen?
6. A evaluat Ministerul efectul cumulat al acestei măsuri împreună cu celelalte prevederi ale Legii nr. 141/2025 — majorarea normei didactice și creșterea numărului de elevi la clasă — asupra atractivității profesiei și asupra deficitului de cadre didactice, și poate prezenta această evaluare?