Către: Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai Dimian, ministru

 Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru-interimar

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Eliminarea indemnizației de hrană pentru personalul bugetar, inclusiv pentru profesori, din proiectul noii legi a salarizării

                             Stimați domni miniștri,

Potrivit notei de fundamentare a proiectului noii legi a salarizării, a fost eliminată posibilitatea acordării indemnizației de hrană prevăzute de actuala legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Proiectul a fost transmis partenerilor sociali înaintea dezbaterii publice, iar noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027, pentru toate categoriile de personal bugetar.

Această măsură vine după o serie de alte restrângeri succesive ale aceluiași drept – din 2023, indemnizația de hrană lunară de 347 de lei se acorda personalului cu salarii nete de până la 8.000 de lei. Prin Legea 141/2025 — așa-numita „lege Bolojan” — pragul a fost coborât, începând cu 1 ianuarie 2026, la 6.000 de lei net. În aplicarea acestei prevederi, prin Ordinul nr. 3.185 din 6 februarie 2026, indemnizația a început să fie acordată, în învățământ, doar angajaților cu salarii de până la 6.000 de lei net inclusiv, iar acum, proiectul noii legi finalizează acest proces: eliminarea completă a dreptului.

Restrângerea progresivă a generat deja efecte inechitabile, semnalate public – Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a arătat în februarie că profesorii cu vechime mare sunt excluși de la indemnizația de hrană și de la voucherele de vacanță, calificând condiționarea acestor drepturi printr-un prag de venit drept o măsură nedreaptă și discriminatorie. De asemenea, Edupedu.ro a documentat și o consecință absurdă a mecanismului: un profesor cu grad didactic I și 15–20 de ani vechime poate ajunge la venituri salariale mai mici decât un coleg cu grad didactic II și 5–10 ani vechime, tocmai pentru că primul depășește pragul și pierde indemnizația.

În paralel, premierul a afirmat public că veniturile angajaților din sistemul public nu vor scădea prin aplicarea noii legi a salarizării.

Având în vedere că eliminarea unui drept salarial de care beneficiază în prezent o parte semnificativă a bugetarilor contrazice direct această asigurare, domnilor miniștri, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Confirmați că proiectul noii legi a salarizării elimină, integral, posibilitatea acordării indemnizației de hrană pentru personalul bugetar? Solicit comunicarea textului relevant din proiect și din nota de fundamentare.
2. Câți angajați din sistemul public, respectiv din învățământ, beneficiază în prezent de indemnizația de hrană și care este impactul net, în lei, al eliminării acesteia asupra veniturilor lor lunare și anuale?
3. Cum se conciliază eliminarea acestui drept cu afirmația publică a premierului potrivit căreia veniturile bugetarilor nu vor scădea prin aplicarea noii legi? Pentru personalul care pierde indemnizația de hrană, prin ce mecanism este compensată pierderea?
4. Restrângerea succesivă a pragului — de la 8.000 de lei net (2023), la 6.000 de lei net (Legea 141/2025), până la eliminarea completă (proiect) — a fost însoțită de o evaluare a efectelor de inechitate semnalate de organizațiile sindicale, inclusiv situațiile în care personal cu vechime și grad superior ajunge cu venituri mai mici decât colegi cu vechime mai mică? În cazul unui răspuns afirmativ, solicit comunicarea acestei evaluări.
5. Ce economie bugetară estimată generează eliminarea indemnizației de hrană și cum se raportează această sumă la celelalte măsuri din proiect privind salarizarea personalului didactic?
6. A fost obținut acordul partenerilor sociali asupra acestei prevederi sau ea a fost introdusă în absența unui consens? Care a fost poziția federațiilor sindicale din educație?