Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Constatările Curții de Conturi privind erorile de calcul și de recalculare a pensiilor și situația pensionarilor din județul Mureș

Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru interimar

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Constatările Curții de Conturi privind erorile de calcul și de recalculare a pensiilor și situația pensionarilor din județul Mureș

                                Stimate domnule ministru,

Curtea de Conturi a României a publicat raportul de audit financiar privind Casa Națională de Pensii Publice pentru exercițiul financiar 2024, întocmit în urma unei misiuni desfășurate între august 2025 și februarie 2026 la casa națională, la cele 42 de case teritoriale de pensii și la Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Concluziile sunt dintre cele mai grave pe care instituția de audit le poate formula: Curtea a emis o „opinie contrară”, apreciind că situațiile financiare consolidate nu oferă o imagine fidelă asupra execuției bugetare și a veniturilor raportate, deficiențele fiind considerate semnificative și generalizate.

Cea mai gravă constatare, domnule ministru, îi privește direct pe pensionari – auditorii au identificat suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 de beneficiari cărora, la recalcularea pensiilor potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, li s-ar fi preluat un punctaj anual mai mic decât cel cuvenit. Dintr-un eșantion de 22 de dosare verificate, eroarea a fost confirmată în 9, iar prin extrapolare statistică a rezultat o sumă estimată de 230.364.905 lei, reprezentând drepturi care ar fi putut fi plătite în minus. Separat, pentru pensii calculate greșit încă dinainte de recalculare, prin neacordarea majorărilor pentru grupele I și a II-a de muncă, neaplicarea indicelui de corecție ori folosirea unui stagiu de cotizare eronat, suma estimată este de 311.745.847 lei. Cumulat, estimările indică peste jumătate de miliard de lei în drepturi posibil neachitate pensionarilor, la care se adaugă aproximativ 33 de milioane de lei aferente unor pensii de invaliditate plătite în cuantum mai mic și 993.375 de cazuri cu indicii privind acordarea unor puncte de stabilitate în minus.

Este important de menționat, domnule ministru, și că erorile au mers și în sens invers, auditorii identificând 574.060 de cazuri cu suspiciunea unui punctaj mai mare decât cel cuvenit, pensii plătite după decesul beneficiarilor ori pensii de urmaș acordate unor persoane care nu mai îndeplineau condițiile legale. Tocmai de aceea, domnule ministru, concluzia nu poate fi alta decât aceea că sistemul de calcul al pensiilor din România nu mai inspiră încredere, iar Curtea de Conturi indică drept una dintre cauzele majore chiar sistemul informatic al casei de pensii, care nu funcționează în parametrii optimi și nu a preluat în totalitate datele existente anterior recalculării.

Se adaugă o împrejurare care face situația cu atât mai greu de acceptat. Potrivit articolului 127 din Legea nr. 360/2023, un pensionar are la dispoziție doar 45 de zile pentru a contesta decizia de pensie, după care aceasta devine definitivă. Cu alte cuvinte, statul poate greși în calculul pensiilor a sute de mii de oameni, iar cel care nu a observat eroarea la timp rămâne cu ea. Tocmai pentru a îndrepta această nedreptate, Senatul a adoptat recent, în unanimitate, un proiect de lege care elimină acest termen și consacră caracterul imprescriptibil al dreptului la pensie, iar constatările Curții de Conturi arată cât de necesară este această modificare.

Ceea ce se află în joc, dincolo de cifre, este pensia unor oameni care au muncit o viață întreagă și care, în bună parte, nici nu știu că li s-a calculat greșit dreptul, fiindcă nu au cum să verifice singuri un calcul pe care nici sistemul informatic al statului nu l-a făcut corect. Pentru județul Mureș, unde numeroși pensionari au lucrat decenii în industria chimică, în energie și în alte ramuri încadrate în grupe de muncă, riscul ca majorările cuvenite să nu fi fost acordate este cu atât mai mare, iar oamenii au dreptul să afle, dosar cu dosar, dacă se numără printre cei afectați.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. În ce stadiu se află extinderea verificărilor recomandate de Curtea de Conturi asupra celor 2.211.060 de dosare cu suspiciunea preluării unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit, câte dosare au fost verificate până în prezent, în câte eroarea a fost confirmată și care este suma totală stabilită ca datorată pensionarilor?
2. Care este situația județului Mureș: câte dintre cele 2.211.060 de dosare suspectate se află în evidența Casei Județene de Pensii Mureș, câte au fost verificate, în câte eroarea a fost confirmată și ce sume au fost stabilite ca datorate pensionarilor mureșeni?
3. Câți pensionari din județul Mureș se află în situația pensiilor calculate greșit încă dinainte de recalculare, prin neacordarea majorărilor pentru grupele I și a II-a de muncă, neaplicarea indicelui de corecție sau folosirea unui stagiu de cotizare eronat, și ce sume urmează să le fie plătite?
4. Câți pensionari din județul Mureș sunt vizați de suspiciunea acordării unor puncte de stabilitate în minus și câți beneficiari de pensie de invaliditate din județ au primit un cuantum mai mic decât cel cuvenit înainte de septembrie 2024?
5. Vor fi informați individual, din oficiu, pensionarii ale căror drepturi au fost calculate greșit, fără să fie nevoiți să depună ei cereri ori contestații, și în ce termen vor primi deciziile corectate și sumele restante?
6. Vor fi plătite diferențele pentru întreaga perioadă în care pensia a fost acordată în cuantum mai mic, actualizate cu indicele de inflație, și ce se întâmplă cu pensionarii care au decedat între timp, în privința moștenitorilor acestora?
7. În situația pensionarilor care nu au contestat decizia de recalculare în termenul de 45 de zile prevăzut de articolul 127 din Legea nr. 360/2023, corectarea erorilor constatate de Curtea de Conturi se face din oficiu, indiferent de expirarea acestui termen, și pe ce temei juridic?
8. Care este poziția Guvernului față de proiectul de lege adoptat de Senat pentru eliminarea termenului de 45 de zile și consacrarea caracterului imprescriptibil al drepturilor de pensie, având în vedere că propriile constatări ale Curții de Conturi arată amploarea erorilor administrației?
9. Care sunt deficiențele sistemului informatic identificate de Curtea de Conturi, ce sume au fost cheltuite pentru achiziția și întreținerea acestuia, cine l-a furnizat și ce măsuri sunt luate pentru corectarea lui, astfel încât erorile să nu se repete la viitoarele indexări și recalculări?
10. Cum se explică diferența de aproape 37 de miliarde de lei constatată de Curtea de Conturi între raportările financiare ale Casei Naționale de Pensii Publice și datele din balanța de verificare, ce corecții au fost făcute și cine răspunde pentru denaturarea situațiilor financiare?
11. De ce au fost solicitate 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru plata pensiilor în anul 2024, deși, potrivit Curții de Conturi, necesarul generat de noua lege a pensiilor era previzibil, și de ce au rămas neutilizați 77.886.514 lei fără a fi regularizați cu bugetul de stat?
12. Ce măsuri legislative aveți în vedere pentru stabilirea răspunderii administrative, disciplinare și patrimoniale a angajaților care au comis erorile de calcul, având în vedere avertismentul Curții de Conturi privind riscul sistemic de perpetuare a acestor practici în lipsa unor asemenea mecanisme?