Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Capacitatea spitalelor din România de a primi simultan un număr mare de victime în situații de catastrofă, criză majoră sau conflict armat și situația unităților sanitare din județul Mureș

Către: Ministerul Sănătății, domnului Attila-Zoltán Cseke, ministru-interimar

Ministerul Afacerilor Interne, domnului Marian-Cătălin PREDOIU, 

viceprim-ministru, ministru

Ministerul Apărării Naționale, domnului Radu-Dinel Miruță, ministru al Apărării Naționale

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Capacitatea spitalelor din România de a primi simultan un număr mare de victime în situații de catastrofă, criză majoră sau conflict armat și situația unităților sanitare din județul Mureș

                                Stimați domni miniștri,

Societatea Germană de Chirurgie Traumatică a cerut, în luna septembrie 2026, integrarea rețelelor specializate de traumatologie în sistemul național de pregătire pentru catastrofe, crize majore și situații de apărare. Potrivit propunerilor, spitalele germane urmează să își evalueze capacitatea de a primi simultan un număr mare de răniți și de a funcționa în condițiile unei crize prelungite, folosind infrastructura existentă, fără a construi un sistem paralel. Sunt avute în vedere mecanisme coordonate de repartizare a victimelor, evidența permanentă a echipelor chirurgicale și a resurselor disponibile, rezerve strategice de materiale, instrumente chirurgicale și proteze, exerciții periodice comune între sistemul civil de sănătate și armată, precum și un cadru legislativ clar și o finanțare stabilă pentru menținerea acestor capacități și în perioadele normale.

Germania face aceste pregătiri fără să aibă un război la graniță, domnule ministru. În schimb, România are! În ultimii ani, au căzut drone pe teritoriul național, iar în luna septembrie a acestui an o aeronavă fără pilot a survolat mai multe județe din nord-estul țării, fiind emise mesaje de avertizare pentru populație. Cu toate acestea, nu cunosc să fi fost prezentată public vreo evaluare a capacității spitalelor românești de a face față unui aflux masiv de victime, fie că vorbim despre un accident industrial, un cutremur major ori un scenariu de conflict.

Cea mai gravă vulnerabilitate este că sistemul nostru sanitar pornește deja de la o criză în timp de pace – avem spitale care nu reușesc să acopere liniile de gardă, secții care funcționează cu personal redus, deficit de medici în specialitățile de urgență, anestezie și terapie intensivă, clădiri spitalicești încadrate în clasa I de risc seismic și instalații electrice neconforme, semnalate chiar de Ministerul Sănătății. Din acest motiv, consider că un sistem care abia face față zilelor obișnuite nu poate improviza, peste noapte, capacitatea de a primi sute de răniți simultan, iar tocmai de aceea mecanismele trebuie construite, testate și exersate înainte de a fi nevoie de ele!

România are, totuși, o tradiție de care se poate sprijini. Sistemul de urgență integrat, inclusiv SMURD, s-a născut la Târgu Mureș, iar Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, împreună cu Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant, reprezintă unul dintre cei mai importanți poli de urgență și traumatologie din centrul țării. Tocmai de aceea, județul Mureș trebuie să știe dacă această capacitate este integrată într-un plan național de răspuns la crize majore și dacă dispune de resursele necesare pentru a-l pune în aplicare.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Există la nivel național o evaluare, realizată în ultimii trei ani, a capacității spitalelor publice de a primi simultan un număr mare de victime, iar dacă da, care sunt concluziile acesteia și câte victime pot fi preluate simultan în primele 24 de ore la nivel național și pe regiuni?
2. Câte unități sanitare din România dispun de un plan roșu de intervenție pentru aflux masiv de victime actualizat și testat printr-un exercițiu în ultimii doi ani, și câte nu au realizat niciun asemenea exercițiu?
3. Au fost organizate, în ultimii trei ani, exerciții comune între sistemul civil de sănătate, Departamentul pentru Situații de Urgență și structurile medicale ale Ministerului Apărării Naționale pentru un scenariu de conflict armat ori de atac asupra teritoriului național, iar dacă da, câte, unde și cu ce concluzii?
4. Există rezerve strategice constituite de materiale sanitare, medicamente, sânge și produse din sânge, instrumente chirurgicale, implanturi și proteze pentru situații de aflux masiv de victime, care este nivelul acestora raportat la necesarul estimat și unde sunt depozitate?
5. Există un mecanism național, funcțional în timp real, prin care autoritățile să cunoască permanent disponibilitatea paturilor de terapie intensivă, a sălilor de operație și a echipelor chirurgicale din fiecare spital, astfel încât victimele să poată fi repartizate rapid către unitățile cu capacitate disponibilă?
6. Care este situația județului Mureș: ce capacitate are Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, împreună cu Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant și celelalte unități sanitare publice din județ, de a primi simultan victime cu traumatisme grave, câte paturi de terapie intensivă și câte săli de operație pot fi mobilizate și cu ce personal?
7. Dispun unitățile sanitare din județul Mureș de planuri roșii de intervenție actualizate, când a avut loc ultimul exercițiu de aflux masiv de victime în județ, cine a participat și ce deficiențe au fost identificate?
8. Care este gradul de ocupare a posturilor de medici și de asistenți medicali în specialitățile de urgență, anestezie și terapie intensivă, chirurgie și ortopedie-traumatologie în unitățile sanitare din județul Mureș și în ce măsură deficitul existent ar afecta capacitatea de răspuns la o criză majoră?
9. Există la nivelul județului Mureș stocuri de materiale sanitare și de sânge pentru situații de criză, care este nivelul acestora și cât timp ar putea funcționa unitățile sanitare din județ fără reaprovizionare, în condițiile unei crize prelungite?
10. Ce rol are Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, ca unitate de referință în urgență și traumatologie pentru centrul țării, în planurile naționale de răspuns la dezastre și conflict, și există un acord de cooperare cu structurile medicale militare?
11. Ce cadru legislativ reglementează în prezent obligațiile spitalelor civile în situații de mobilizare ori de conflict armat, inclusiv în aplicarea Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, și intenționează Guvernul actualizarea acestuia, după modelul discutat în alte state membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice?
12. Ce finanțare este prevăzută pentru menținerea capacităților de răspuns la crize majore în spitalele civile și pot fi accesate în acest scop fondurile europene destinate apărării și rezilienței, inclusiv instrumentul SAFE?