Către: Ministerul Afacerilor Interne, domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministru

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru

Ministerul Finanțelor, domnului Alexandru NAZARE, ministru interimar

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Costurile, facilitățile și decontările aferente regimului de protecție temporară acordat de statul român cetățenilor veniți din Ucraina

                    Stimați domni miniștri,

Conform datelor comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, de la izbucnirea conflictului din Ucraina și până la data de 31 august 2026 au fost înregistrați 223.808 beneficiari ai protecției temporare în România, dintre care 220.881 sunt cetățeni ucraineni, adică 98,7% din total, iar în primele opt luni ale acestui an au fost înregistrate și 935 de cereri de azil, dintre care 466 depuse de cetățeni ucraineni.

România și-a asumat obligații care decurg din Directiva 2001/55/CE și din Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului, iar sprijinul acordat unor oameni fugiți dintr-o zonă de război nu se pune în discuție ca principiu, totuși, ceea ce trebuie însă cunoscut, la peste patru ani de la declanșarea acestui mecanism, este costul lui real pentru bugetul public și modul în care au fost cheltuiți acești bani.

Cetățenii au dreptul să știe câți bani s-au cheltuit, din ce surse, cu ce destinație și cu ce rezultat — cu atât mai mult cu cât, în aceeași perioadă, statul român a invocat lipsa fondurilor pentru a amâna drepturi ale propriilor cetățeni, cum ar fi, spre exemplu, burse ale elevilor tăiate și repuse în discuție de la un proiect la altul, linii de gardă neacoperite în spitale, sate fără apă potabilă, pensii și salarii înghețate prin măsuri de austeritate. Un stat serios nu opune aceste lucruri unul altuia, însă are obligația să le prezinte pe toate, deschis, în fața Parlamentului.

Se adaugă, de asemenea, domnilor miniștri, întrebarea privind rezultatele mecanismului: câți dintre beneficiari s-au integrat pe piața muncii și contribuie la bugetul public, câți au părăsit țara, câți au rămas în întreținerea statului, pentru că, fără aceste date, nu putem evalua nici costul, nici eficiența unei politici publice care durează de peste patru ani.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este costul total suportat de statul român pentru regimul de protecție temporară, de la declanșarea acestuia și până la 31 august 2026, defalcat pe ani, pe categorii de cheltuieli — cazare, hrană, asistență medicală, educație, indemnizații, cheltuieli administrative — și pe sursa de finanțare, respectiv buget de stat, bugete locale și fonduri europene?
2. Ce sume au fost decontate prin mecanismul sumei forfetare pentru cazare și prin programul de decontare a cheltuielilor de cazare și de hrană, câți beneficiari au primit aceste sume, câți proprietari și operatori au încasat decontări și care este valoarea medie lunară pe beneficiar?
3. Ce sume au fost rambursate României din fonduri europene pentru cheltuielile efectuate cu beneficiarii protecției temporare, ce cereri de rambursare sunt în curs și ce sume au rămas definitiv în sarcina bugetului național?
4. Care este lista completă a facilităților de care beneficiază persoanele aflate sub protecție temporară — acces la sistemul public de sănătate, la învățământ, la măsuri de sprijin social, gratuități la transport, scutiri de taxe — și care este temeiul legal al fiecăreia?
5. Câți beneficiari ai protecției temporare sunt înregistrați ca salariați în România, câți plătesc contribuții la bugetul asigurărilor sociale și la bugetul asigurărilor de sănătate, și care este suma totală a acestor contribuții?
6. Câți beneficiari ai protecției temporare au fost înscriși în sistemul public de învățământ în anul școlar 2026–2027, în ce județe, ce costuri suplimentare a atras această școlarizare și au fost acestea acoperite din fonduri europene?
7. Câte servicii medicale au fost acordate beneficiarilor protecției temporare din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, care este valoarea acestora și cum au fost ele decontate?
8. Câți dintre cei 223.808 beneficiari înregistrați se află, la această dată, pe teritoriul României, câți au părăsit țara și câte permise de ședere au fost emise, respectiv reemise, în anul 2026?
9. Ce verificări se efectuează cu privire la identitatea și la antecedentele persoanelor care solicită protecție temporară, câte cereri au fost respinse din motive de securitate ori de fraudă documentară și câte decizii de returnare au fost emise?
10. Are Guvernul o evaluare a costurilor și a rezultatelor acestui mecanism, cu estimarea cheltuielilor pentru perioada următoare, și în ce condiții urmează a fi acesta menținut, restrâns ori încheiat?