Pușcașu Florin – interpelare către Guvernul României – Ce soluții aveți la creșterea prețurilor rovinietei de 6 ori din anul 2026? Aveți în vedere compensarea unui procent din prețul rovinietei de către Guvern, după modelul energiei?

Adresată: Domnului Prim-Ministru al Guvernului României, Marcel Ciolacu

De către:  Deputat PUȘCAȘU Lucian-Florin, circumscripția electorală nr. 35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce soluții aveți la creșterea prețurilor rovinietei de 6 ori din anul 2026? Aveți în vedere compensarea unui procent din prețul rovinietei de către Guvern, după modelul energiei?

Domnule Prim-Ministru,

Situația economică se degradează în fiecare zi, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele patru luni din 2023 a fost de 5.488, în creştere cu 14,36%, comparativ cu perioada similară din 2022, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Rovinieta pentru camioane se scumpește de șase ori: de la 1.210 euro, în prezent, la 7.050 euro în 2026. Transportatorii de mărfuri ar urma să plătească din 2026 o rovinietă de șase ori mai scumpă față de valoarea din prezent, de la 1.200 euro/an la 7.050 euro și chiar 16.000 euro din 2035, potrivit unui proiect pe care l-a prezentat Ministerul Transporturilor. Este o modificare substanțială a sistemului de taxare atât pentru autoturisme, cât, mai ales, pentru camioane, o obligație prevăzută în Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), cu termen vara anului 2023 pentru transpunerea în legislația națională, iar pentru aplicare efectivă anul 2026.

Astfel, rovinieta pentru autoturisme se va plăti ca în prezent pentru o anumită perioadă, dar se introduce clasa de poluare. Pentru un autoturism rovinieta va crește de la 28 la 38 euro în 2026 și la 46 euro în 2035 pentru un autoturism Euro VI.

Rovinieta pentru camioane grele crește de la 1.210 euro/an la 7.050 euro în 2026 și 16.275 euro în 2035 pentru un parcurs de 100.000 kilometri/an și norma de poluare Euro VI. Aceste propuneri sunt valabile pentru autostradă, calculul pentru folosirea drumurilor naționale fiind prevăzut la o valoarea de 50%.

Dacă astăzi am fi în Schengen ar fi eliminate pretextele de supunere la control și de amendarea transportatorilor români. Timpii de conducere și odihnă ai soferilor profesioniști sunt reglementați strict în Uniunea Europeană, iar depășirea acestor timpi de conducere către șoferii profesioniști români, din cauza timpilor de așteptare la coadă la trecerea frontierei este sancționată de ofițerii de frontieră. De asemenea, ar fi eliminate abuzurile din frontieră la cântărire, transportatorii români fiind discriminați față de ceilalți transportatori europeni.

Controalele la frontieră perturbă traficul rutier de bunuri în spațiul comunitar, acest lucru fiind resimțit din plin de șoferii profesioniști direct expuși, care se văd nevoiți să-și replanifice strategia de transport pentru a putea livra la timp comezile. Desigur, toate aceste întârzieri generează costuri suplimentare ce se vor regăsi în costul total al produselor și, ca de fiecare dată, vor fi suportate de consumatorul final.

În acest context, o problemă suplimentară o reprezintă introducerea pachetului Mobilitate 1 și 2 care este în contradicție cu obiectivele Green Deal ale Uniunii Europene deoarece obligă întoarcerea camioanelor în statul membru unde au primit autorizația, la fiecare opt săptămâni și va conduce la creșterea numărului de “curse goale” care, în schimb, va genera emisii suplimentare de CO2 din sectorul transporturilor rutiere.

Operatorii de transport români sunt obligați să parcurgă 1.300 km în plus pentru a se conforma noilor reguli, în timp ce polonezii, slovacii și ungurii ar trebui să parcurgă jumătate din distanță sau chiar mai puțin. Revenirea la țara de origine la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nici o justificare economică. Aceasta ar putea duce la 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone CO2/an.

Astfel, în următorii ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat si a familiilor. Totodată, ponderea la exporturi a transportului rutier de mărfuri în total transport rutier este de aproximativ 80%, de aceea orice măsură care nu ar sprijini acest trend ar afecta negativ economia României.

Față de această situație, solicit răspuns la următoarea interpelare:

Ce soluții aveți la creșterea prețurilor rovinietei de 6 ori din anul 2026? Cum veți gestiona falimentul unor transportatori români, care nu pot plăti taxele în condițiile impunerii unor costuri cu rovinieta mărite de 6 ori, a implementării pachetele de mobilitate “negociate” cu UE care generează costuri duble, în condițiile în care aceștia sunt lipsiți de beneficiile spațiului Schengen?  Aveți în vedere compensarea unui procent din prețul rovinietei de către Guvern după modelul energiei?