Comisia de Muncă „Dimitrie Gusti” AUR critică cu vehemență programul de guvernare propus de Luca Niculescu, care continuă direcția guvernărilor anterioare privind recrutarea lucrătorilor străini, fără să prezinte măsuri la fel de ferme pentru integrarea șomerilor din România. În august 2026, România avea 523.400 de șomeri, cu 28.600 mai mulți decât în aceeași lună a anului trecut, iar șomajul în rândul tinerilor se menține în jurul valorii de 30%. Cu toate acestea, Niculescu propune simplificarea angajării lucrătorilor străini, în timp ce sprijinul fiscal pentru mobilitatea lucrătorilor români rămâne condiționat de deficitul bugetar. Pentru recrutarea din exterior există un cadru legislativ concret. Pentru șomerii din România, Guvernul nu prezintă un plan de calificare și angajare pe măsura problemei. Așa ceva este inadmisibil!
Programul Niculescu continuă o politică prezentă și în programele guvernamentale anterioare. Programul propus de Eugen Tomac prevedea extinderea acordurilor pentru recrutarea lucrătorilor extracomunitari și operaționalizarea platformei WorkInRomania, iar OUG nr. 32/2026 a stabilit mecanismele de simplificare a accesului acestora pe piața muncii. Niculescu menține această direcție prin măsura M6, „Pactul Național pentru Piața Muncii”, fără să prezinte un mecanism la fel de clar pentru valorificarea forței de muncă disponibile în România. Se schimbă premierii și programele de guvernare, dar Guvernul continuă să trateze recrutarea externă ca pe o soluție concretă, în timp ce integrarea șomerilor români rămâne insuficient fundamentată.
Cifrele ridică întrebări serioase despre prioritățile Guvernului. Pentru 2026 a fost aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși, iar proiectul listei ocupațiilor deficitare cuprinde 236 de ocupații. În schimb, programul COMPETENT are o țintă de numai 20.000 de participanți până în iunie 2028. Guvernul a aprobat pentru un singur an un contingent de lucrători străini de peste patru ori mai mare decât numărul persoanelor vizate de acest program de formare până în 2028. Niculescu trebuie să explice de ce măsurile de calificare a forței de muncă interne nu sunt dimensionate corespunzător nevoilor invocate de angajatori.
Mai grav, programul de guvernare estimează o rată a șomajului de aproximativ 6,3% pentru 2026, peste nivelul anului precedent. Cum poate Niculescu să invoce lipsa forței de muncă fără să demonstreze că statul a făcut tot ce era necesar pentru pregătirea și angajarea românilor care caută un loc de muncă? Deficitul de personal din anumite domenii este o problemă reală, dar nu poate justifica lipsa unor obiective suficient de clare pentru reconversie profesională, mobilitate internă și condiții salariale competitive.
AUR a cerut deja transparență și responsabilitate în gestionarea imigrației, inclusiv explicații privind persoanele aflate în situație ilegală și funcționarea Inspectoratului General pentru Imigrări. Aceste situații sunt distincte de angajarea legală a lucrătorilor străini, însă evidențiază necesitatea unui control administrativ riguros. Guvernul trebuie să demonstreze, pentru fiecare ocupație declarată deficitară, că lipsa personalului nu poate fi acoperită prin recrutare internă, formare profesională și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Simpla invocare a deficitului de lucrători nu poate înlocui această verificare.
Comisia de Muncă „Dimitrie Gusti” AUR, prin senatorul Niculina Stelea, solicită Guvernului Niculescu să publice, pentru fiecare dintre cele 236 de ocupații propuse ca deficitare, numărul șomerilor înregistrați la ANOFM, locurile de muncă vacante și persoanele care au beneficiat de formare profesională. Orice eventuală majorare a contingentului de lucrători din afara Uniunii Europene trebuie precedată de verificarea ofertei interne și de măsuri concrete de calificare, inclusiv prin fonduri europene. Guvernul trebuie să raporteze trimestrial câți dintre cei 90.000 de lucrători prevăzuți în contingentul pentru 2026 au fost efectiv admiși.
Luca Niculescu nu poate pretinde că rezolvă criza pieței muncii continuând mecanismele de recrutare din exterior, fără să prezinte rezultate și angajamente comparabile pentru șomerii din România. Un program de guvernare trebuie judecat după câți oameni reușește să pregătească și să angajeze, nu doar după cât de simple devin procedurile administrative. România are nevoie de politici care să ofere mai întâi șanse reale de angajare românilor, nu de încă un program în care soluțiile pentru aceștia rămân în urma măsurilor pentru recrutarea externă.
