Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnului ministru interimar, Dragoș-Nicolae PÎSLARU

De la: Domnul Petre PUŞCAŞU, deputat în circumscripția electorală nr.31 Prahova

Subiectul întrebării: Erodarea puterii de cumpărare a salariaților și adâncirea decalajelor salariale dintre sectoarele economiei

        Domnule ministru,

Datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru luna aprilie 2026 confirmă o tendință îngrijorătoare pentru nivelul de trai al salariaților români – câștigul salarial mediu net a coborât la 5.843 de lei, în scădere cu 95 de lei (-1,6%) față de luna martie, iar salariul mediu brut a scăzut la 9.740 de lei. Deși, comparativ cu aprilie 2025, salariul net a crescut nominal cu 3,5%, ritmul a rămas sub nivelul inflației, astfel încât indicele câștigului salarial real a fost de 93,5%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a salariilor s-a redus cu 6,5% într-un singur an.

Aceeași statistică scoate la iveală o economie cu două viteze, în sensul că, la un capăt se află extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu un câștig mediu net de 15.429 de lei, și sectorul tehnologiei informației, cu 14.249 de lei, iar la celălalt capăt, pescuitul și acvacultura, cu 2.915 lei, și activitățile de asistență socială fără cazare, cu 2.955 de lei, ceea ce înseamnă un raport de peste cinci la unu între sectoarele de vârf și cele mai slab plătite. În sectorul bugetar, evoluțiile din aprilie au fost mixte, cu scăderi în învățământ (-2,2%) și administrație publică (-0,3%). În plus, contextul este agravat de o inflație care a urcat la 10,9% în luna mai, alimentată de carburanți și energie.

Cadrul salarizării în sectorul public este reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017, iar nivelul salariului de bază minim brut pe țară se stabilește prin hotărâre de guvern. 

Având în vedere impactul direct asupra populației, domnule ministru, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Cum a evoluat indicele câștigului salarial real, lună de lună, în ultimele douăsprezece luni, și care sunt sectoarele de activitate și regiunile de dezvoltare în care erodarea puterii de cumpărare a fost cea mai accentuată.
2. Care este nivelul actual al salariului de bază minim brut pe țară, cum a evoluat acesta raportat la rata inflației în ultimii trei ani, câți salariați sunt remunerați la nivelul salariului minim și dacă se are în vedere o actualizare a acestuia.
3. Care este situația scăderii câștigurilor salariale din sectorul bugetar, în special din învățământ, ce calendar și ce principii stau la baza noii legi a salarizării și cum se asigură că aceasta nu va conduce la o nouă diminuare a veniturilor reale ale personalului plătit din fonduri publice.
4. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru reducerea decalajului salarial dintre sectoarele economice, având în vedere raportul de peste cinci la unu dintre sectoarele de vârf și domenii esențiale, dar slab plătite, precum asistența socială și agricultura.
5. Ce mecanisme de protejare a puterii de cumpărare sunt aplicate sau pregătite, în condițiile unei inflații de două cifre, și cum se corelează politica salarială cu evoluția prețurilor la bunurile și serviciile esențiale.
6. Există un calcul oficial și actualizat al coșului minim de consum pentru un trai decent, cum se raportează salariul minim și salariul mediu la acest indicator și ce pondere a salariaților se află sub pragul unui trai decent astfel definit.
7. Care a fost câștigul salarial mediu net la nivelul județului Prahova în cea mai recentă perioadă raportată, cum se situează acesta față de media națională, câți salariați din județ sunt remunerați la nivelul salariului minim și cum a evoluat puterea lor de cumpărare în ultimul an.