Adresată: Ministrului Energiei, Domnului Bogdan-Gruia Ivan
De către doamna senator: Luminița PĂUCEAN-FERNANDES
Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu
Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR
Obiectul interpelării: Clarificări privind prioritizarea consumului intern, transparența valorificării gazelor din Neptun Deep și coerența strategiei de stocare
STIMATE DOMNULE MINISTRU,
În timp ce Uniunea Europeană și SUA se concentrează pe electrificarea parcului auto, marii actori globali, precum China, semnalează o nouă tranziție tehnologică pe care Occidentul pare să o ignore.
Declarațiile recente ale lui Li Shufu, șeful grupului Geely, subliniază că mașinile electrice cu baterii sunt „prea grele”, iar metanolul reprezintă o soluție mult mai eficientă și practică. Conform datelor tehnice, metanolul este de 10 ori mai dens energetic decât o baterie litiu-ion performantă (5.500 Wh/kg față de aproximativ 270-290 Wh/kg). Mai mult, acesta poate fi produs sintetic din energie regenerabilă și captare de CO2, transformând un poluant într-o resursă. China a adoptat deja documente strategice pentru infrastructura de metanol, vizând reducerea dependenței de importurile de petrol.
În România, avem un potențial imens în zona energiei regenerabile și a industriei chimice care ar putea fi revitalizată prin producția de metanol verde. Având în vedere că infrastructura de distribuție pentru metanol este mult mai ieftin de implementat decât cea pentru stațiile de încărcare rapidă — conversia unei stații clasice costând între 6.200 și 12.500 euro — vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări:
- Există în cadrul ministerului pe care îl conduceți un grup de lucru care să analizeze viabilitatea combustibililor sintetici (e-fuels), precum metanolul, ca soluție complementară la propulsia electrică?
- Ce proiecte de captare și utilizare a carbonului (CCU) sunt susținute în prezent prin PNRR sau alte programe de finanțare europeană, care ar putea servi drept bază pentru producția locală de metanol verde?
- Având în vedere că metanolul funcționează optim chiar și la temperaturi de -20°C și oferă o autonomie de peste 1.000 km, nu considerați că acesta ar fi un pilon strategic pentru transportul greu din România, reducând dependența de importurile de combustibili fosili?
Comments are closed